daniel stanciu [din public] a spus pe 24 februarie 2011: |
Dumnezeu a vrut sa faca un animal de companie care sa-i semene. Si a creat omul, esuand si in privita companiei si a asemanarii. Ceea ce e cu adevarat inexplicabil este ca a ratat si la capitolul animalitate. |
iulia mirancea [din public] a spus pe 24 ianuarie 2012: |
Mai degrabă aș aprecia comentariul lui Daniel: genial, superb și, din păcate, adevărat... Ce trist!
Totuși, să nu uităm de cei care au făcut ceva pentru omenire, că există oameni care tind către perfecțiune iar asta poate salva intenția și reușita divină ...! (?)
Iuli Mirancea |
D. Enache [din public] a spus pe 25 ianuarie 2012: |
iulia, după ton pari a fii tinerică, și ușor dusă cu "vraja". Atât Oscar Vilde, autorul citatului, cât și daniel stanciu, își expun punctul de vedere cu privire la Geneză într-un stil pamfetar, unul mai grosier decât celălalt. Nimic serios, nici dogmatic, nici științific, ci doar literar, și de reținut, pentru a abate atenția și a conduce pe naivi la rătăcire.Fii mai prevăzătoare, astfel de capcane vei mai întâlni din păcate. |
daniel stanciu [din public] a spus pe 25 ianuarie 2012: |
D-le Enache, aveti dreptate: nu pot vorbi serios despre om. Nu stiu de ce, dar subiectul imi provoaca un frison irepresibil de voiosie. Va inselati intr-o privinta, insa. Nu incerc sa ii abat pe caile ireversibile ale pierzaniei pe cei care nu si-au cristalizat (batut in cuie in crestetul capului) anumite certitudini stiintifice sau convingeri religioase in privinta omului. Vreau doar sa-i inveselesc. In fond, omul e o faptura nostima. Mai ales cand o face pe seriosul invocand nu stiu ce adevaruri dogmatice si stiintifice despre propria-i persoana. |
D. Enache [din public] a spus pe 25 ianuarie 2012: |
Dle stanciu, vă înțeleg foarte bine și motivele invocate vă conferă acest drept. Omul este o ființă la fel de misterioasă ca și povestea "zidirii" lui din cărămizi făcute dintr-un pământ unde predomină nisipul. Dar sunt și ființe mai plăpânde, care nu pot discerne ce este adevărat și ce este pură ficțiune. |
BETTY MARCOVICI [din public] a spus pe 26 ianuarie 2012: |
DUMNEZEU l-a creat pe OM cu multe abilitati si defecte. |
D. Enache [din public] a spus pe 26 ianuarie 2012: |
Nu este adevărat, Dumnezeu l-a creat pe om perfect, după chipul și asemănarea sa, defectele le-a căpătat pe parcurs, depărtându-se de Creatorul său, prin abatere și încăpățânare. |
M. Arin [din public] a spus pe 26 ianuarie 2012: |
Domnule D. Enache. Dumnezeu nu l-a făcut pe om perfect, dacă acesta este așa ușor coruptibil, atât de vulnerabil în fața Diavolului. Avea dreptate, Wilde. Dumnezeu și-a supraestimat calitatea de Creator. A încercat să creeze ceva perfect și a eșuat. Cum să fie Adam perfect? Nu știa nimic. Era prost de-a binele.
Purta o frunză în zona pubiană să nu-i vadă Eva organul de conducere. |
D.C.Enache [din public] a spus pe 27 ianuarie 2012: |
D-LE Profesor,
Materialsmul dialectic, marxisto-leninisto-ceaușist, cred că a fost materia Dvstră preferată astfel, abordarea temei pusă în dezbatere ar fi fost pornită de pe alt etaj.Dumnezeu fiind Ființă Supremă Perfectă nu putea crea o altă ființă decât pe măsura supremaței lui.Dstră care vă considerați (și eu cred ce spun)un om cu o pregătire superioară aveți pretenția să afirmați că tot ce vă iese din mână este pe măsura pregătirii asiduie de ani și ani.
Cu atât mai mult cu cât și frăția voastră sunteți rezultatul aceleiași mâini Divine.Spunând că Adam era prost, devenți nu numai ridicol...Frunza de care faceți atât tam-tam, era totuși o piesă de îmbrăcăminte mult mai serioasă decât alte accesorii moderne de azi pe care mulți academicieni o mai poartă cu varii ocazii. |
Paul Preda Păvălache [din public] a spus pe 27 ianuarie 2012: |
Dragii mei. Lucrurile nu stau chiar așa cum le gândim noi. Dumnezeu vorbește omului de la înălțimea gândirii Sale, iar omul nicidecum nu a ajuns la acestă înălțime să priceapă cum este sau a fost cu Adam și Eva. Dumnezeu folosește metafore, folosește amimale ce au un comportament asemănător cu subiectul descris; folosești fructe, pomi, și multe, multe, altele. Pentru cine stă îndelung și gândește, pricepe despre ce este vorba, căci Dumnezeu nu putea spune copilului de doi ani, că... de exemplu, Lucifer care a pierdut războiul din ceruri și a fost aruncat pe pământ el și cu îngerii, demonii, lui, a intrat într-un șarpe(știm că demonii pot intra și locui în om ca animal, și chiar pot vorbi zicând... Te rugăm Isuse, Fiul lui Dumnezeu, ai milă de noi și lasă-ne să intrăm în turma de 3000 de porci),
și că să se ferească a se apropia de pomul acesta unde șarpele șade încolăcit, ca nu cumva să moară precis. Să facem o paranteză binevenită aici, și să ne gândim că lumea aceasta cu oameni, este mult mai vastă decât ne gândim noi. Lupta dintre a treia parte din îngerii convinși de Lucifer că Dumnezeu trebuie schimbat, și îngerii lui Dumnezeu rămași loiali Acestuia, ne dă de înțeles că Dumnezeu, a făcut un plan prin care, să se scape de acești necurați ce nu se închinau Atotputernicului. Și așa vedem noi că Dumnezeu face aici pe această planetă o grădină a Edenului, face pe om, pe Adam, dar mai face El ceva, pe Eva, o frumusețe desăvârșită, cred eu, pentru ce? Pentru capcana ce va să vină ulterior, căci Dumnezeu se face că nu știe mai nimic, lasă pe om și femeia lui intenționat să se descurce singuri, și aceștia se bucurau de grădina aceasta a lui Dumnezeu, mâncând din fructele a toți pomii fructiferi, deoarece așa trebuia să fim pe acest pământ, nu carnivori, omivori, ci vegetarieni. Și așa ajunge Eva în apropierea acestui pom care mă gândesc eu că avea niște fructe mai deosebite și arăta superb(Lucifer cu toți demonii lui, s-a orintat bineînțeles unde să-l aștepte pe om a intra în el), și probabil a dat să mânânce din acest pom. Acum, tu, care să zicem că ești afemeiat și vezi în fața ochilor tău o femeie, înger de frumoasă, dar slab pregătită, deoarece umblă dezbrăcată prin acestă grădină a lui Dumnezeu(când Dumnezeu și-a îndeplinit planul, a făcut haine omului alungat din Eden), ce faci, nu o vrăjești pentru a face sex cu ea? Acum se știe faptul că, îngerii nu au organe sexuale, de unde și acel tăiat împrejur dorit de Dumnezeu în antichitate, tocmai pentru a nu păcătiu și transmite de la om la om pe acești demoni precum se transmite Sida, și alte boli venerice. Totuși, părerea mea este că, Lucifer acesta, avea "coadă", căci nu degeaba îi descriem noi pe diovoli având coadă și coarne; și având "coada" ridicată sus, cât ar fi durat un viol al unei ființe care nici nu știa de ce are și organele sexuale? Vă spun eu, că foarte puțin, după care, Eva, întradevăr, i s-a deschis ochii, s-a creat în trupul acesteia plăcerea nestăvilită de a face sex în continuare, și s-a dus la Adam, căci șarpele a rămas încolăcit pe pom ca orișice animal neștiutor, în timp ce Lucifer și demonii toți, așteptau înfrigurați să între în Adam, scopul final al planului său, căci este greșit când zicem că mama ne-a făcut, ci... nu, tatăl este cel care ne-a făcut și ne-a dat viață din viața lui. Dar să lăsăm aceste explicații pe mai târziu, și să vedem ce face Eva, cu Adam, acum. Păi, ce să facă Eva dornică de sex, unuia care este... ipotent? Cine mă contrazice, doresc să-i conving deoarece, noi suntem animale la exterior, și ca animale ce facem cu privire la sex? Nu știți? Hai să o luăm altcumva: Animalele, câinii, pisicile, boii, vacile, etc; știu ele că sunt dezbrăcate și li se vede rușinea? Și, când fac sex acestea? Vă spun eu, când Dumnezeu(vezi, dumnezeu este satana acum pe pământ), le deschide ochii și au acestă plăcere, căci fără o coordonare din exterior de Cineva Gânditor în toate, specia respectivă ar dispare negreșit. Câinii(cățelele), de exemplu, emană feronomii aflați sub coadă. Alte animale, emană, de necrezut, de unde credeți? De sub copită, taurul miroase urma acestuia, și se împerechează doar atunci, nu tot timpul. Întrebare: Omul, se împerechează doar odată sau de două ori pe an, sau și de 7 ori pe zi? Iată că am ajuns a vă explica unele lucruri ce normal ar fi trebuit să le știți, să le gândiți, căci Adam, da, Adam a fost violat la rândul său de Eva, din care cauză se și zice din popor, că, Adam, când a mâncat mărul pe care Eva i l-a dat, i-a rămas în gât(mărul lui Adam), adică mai pe înțelesul nostru, i s-a deschis și lui pofta de a face sex cu Eva, dar s-a speriat rău de tot, fugind și ascunzându-se de Dumnezeu, care știa despre ce este vorba, și l-a întrebat... de ce se ascunde, este o rușine că este gol pușcă prin grădina Edenenului? Și atunci, Adam, a dat cum era și normal, a dat vina pe Eva; la care Eva, a dat vina pe cine? a dat vina pe un șarpe ce probabil în neștiința lui ca animal era tot încolăcit pe acel pom, și care i-ar fi vorbit și determinat-o pe Eva să mănânce și din acel pom. Și Eva, proastă bâtă, când s-a întins să culeagă un fruct sau două, probabil a simțit o durere despre care nu și-a dat seama că a fost dezverginată, iar restul poveștii, îl cunoaștem. Dumnezeu nu numai că a zis să nu mănânce din acest pom, dar nici să se apropie de el. Acum, faptul împlinit, este împlinit și pace. Dumnezeu acum, avea planul ca omul să se îmulțească și să devină el, stăpân pe toată acestă planetă. Vedem sub acest aspect al sexului și al păcatului, că Eva a născut un demon(pe Cain - câine, în tradurere), și un înger. Și demonul, ce face? Bineînțeles că omoară pe înger, doar ei, demonii, să trăiască pe acest pământ. De aici lucrurile se complică foarte mult. Dumnezeu face diferite diversiuni zicând diavolului că îi pare rău că a făcut pe om; apoi tot Dumnezeu alege un popor al său zicând lui Lucifer că va distruge celelalte popoare ce se închinau la demoni jerfind nu animale, ci copii mici; apoi tot Dumnezeu știind planurile diavolului a salvat pe acest popor de la foamete și mai apoi din mijlocul demonilor faraonului care știm ce puteri colosale avea cu privire la magii care imitau perfect puterea lui Dumnezeu, și în continuare Dumnezeu se preface că nu îi pasă de noi, că ne lovește chiar, ca într-un sfârșit nefericit pentru satana, acesta, satana, Lucifer și îngerii lui, să se trezească pe un pământ pustiu, în timp ce Dumnezeu, va face pentru sufletele mântuite ajunse la ceruri, o altă lume cu mult mai frumoasă decât acesta... capcană, celui rău; adică un alt cer și un alt pământ nou, după cum ne spune Dumnezeu în Sfânta Scriptură, și pe care trebuie să-L credem, nu să râdem și să zicem că Eva... așa și pe dincolo, căci dacă nu intra Lucifer în trupul omului, omul ar fi rămas un simplu animal cum a și fost de milioane de ani, de când omul a descoperit arheologic faptul că ar data oameni pe acest pământ. Nu, oameni pe acest pământ există de câteva mii de ani, de când li s-a deschis ochii, au început să gândească, adică, au fost altoiți, precum altoiești tu un pom, cu ce? Cu unul sălbatic din pădure, și culmea, rodul acestuia este foarte mare și plăcut. Cine a fost Lucifer, ne întrebăm. Lucifer a fost(pentru că el este mort acum - dacă nu intra în om trăia veșnic, și de el Dumnezeu nu se scăpa), o ființă creată de Dumnezeu, pentru a sluji omului, nu al distruge. Și iată că Dumnezeu a făcut posibil ca Lucifer acesta să ne facă pe noi să deosebim binele de rău, și să alegem Binele, întru salvarea sufletelor noastre, căci sufletele trebuiasc salvate, trupul, oricând putând fi înlocuit cu un alt trup nemuritor. Vă aștept, și doresc a mai discuta acest subiect. |
Paul Preda Păvălache [din public] a spus pe 27 ianuarie 2012: |
Mulțumesc din suflet căci a apărut foarte repede acest comentariu, ceea ce îmi dă mie posibilitatea a a răspunde unor întrebări ce să presupunem că ar veni de la alți comentatori ce zic ei că este ficțiune ce am relatat eu despre satana și Dumnezeu, și aș începe cu o întrebare normală, anume că, dacă Lucifer cu ingerii lui știau că vor muri, de ce au căutat ei să intre în Adam și Eva, în om adică. La această întrebare, să nu uităm faptul că, Lucifer și îngerii aceștia au fost, alungați, dintr-o lume mirifică mult mai minunată decât aceasta și unde ne vom petrece și noi veșnicia dacă ne vom curăți sufletul de aceste ființe, și că planul cu facerea omului pe pământ era cunoscută de aceștia, adică o altă lume creată de Dumnezeu în care nu se moare, pentrucă, până la blestemul dat de Dumnezeu ca omul din acest moment al păcatului să moară, decedeze, nu se știa ce poate fi. Normal este că, încă nu știm ce este moartea aceasta, așa cum nu știm nici viața ce este, și nici cu a apărut aceasta în univers. Ori viața și materia văzută de noi a apărut, din nimic, din puterea lui Dumnezeu, și oricând se poate întoarce în acest nimic firesc al lucrurilor. Faptul că Dumnezeu ține în ființă această lume menită să se reîntoarcă în acest nimic de unde a apărut, ne dă de înțeles că Dumnezeu are un plan bine calculat încă din veșnicie de dinnainte de a fi creat lumea aceasta, și nimeni, nici satana măcar, nu-L va opri să și-o realizeze. Așa a crezut satana și demonii aceștia toți, că intrând în om, intră de fapt... unde? Intră iarăși în împărăția lui Dumnezeu, deoarece, și aici pe pământ, și în ceruri, tot împărăția lui Dumnezeu este. Dar, s-a înșelat. Dacă nu izgonea Dumnezeu pe Adam și Eva din Grădina aceasta a raiului, da, pe acest pământ se trăia veșnic, aveam hrană de la Dumnezeu(vezi poporul lui Dumnezeu care a trăit cu mană și nu a murit, hainele nu li s-au învechit, încălțămintea, nu li s-au tocit, etc), numai că, din momentul în care Căpcăunul, care teroriza pe toată lumea, în neștiința lui de răzvrătit împotriva lui Dumnezeu, s-a prefăcut într-un șoricel mic și prăpădit să arate Motanului fricos(prefăcut fricos), că nu este adevărat, și că el se poate preface în orișice, chiar și în șoricel, elefant, tigru, etc, a făcut acest lucru în fața pisicii arătând cine este el, și cât de grozav(de prost), este, și din acel moment nefericit pentru el: Căpcăunul; pisica, a pus ghiara pe el, și astfel s-a scăpat lumea toată de teroarea și amenințarea pe care o reprezenta acest căpcăun fără suflet, și care avea ca scop să înghită pe toate sufletele existente, și el să fie viață, el să fie Dumnezeu. Și întradevăr, Sfânta Scriptură ni-l descrie pe satana ca fiind, veșnic flămând, și în căutare disperată să înghită cât mai multe suflete, viața adică. Și viața pe care o înghite el acum, este o viață trecătoare, la fel precum bei și mănânci până la saturare tu acum pe moment, iar în momentul următor, în ziua, luna, anul(sunt animale precum șerpii... aluzie la Lucifer; sau crocodilii, care pot trăi și un an nemâncați), următor, flămânzește iar și iar, la nesfârșit. Oare la nesfârșit va avea Căpcăunul acesta hrana necesară? Biblia spune că nu. Biblia spune că va fi un sfârșit al tuturor lucrurilor, căci aceste lucruri vechi, vor fi înlocuite cu alte lucruri noi, cu un alt cer și pământ nou cum vă mai spun încă odată, în care Dumnezeu spune că va șterge orișice lacrimă din ochii oamenilor, adică ce? adică nu va mai exista acest Lucifer cu demonii lui, care să ne mai facă să suferim și să murim în chinuri groaznice(vezi decesul Domnului Hristos pe cruce). Ce alte întrebări ar mai fi? Multe ar mai fi, dar cea mai importantă, zic eu, am devorat-o spre înțelesul tuturora. A, să deslușim puțin și activitatea lui Dumnezeu în tot universul acesta unde negreșit Dumnezeu a creat ființe asemănătoare omului(după poziția și forța centrifugă a universului), tot după acest plan binecunoscut de satana, și unde satana nu a mușcat momeala fiindu-i frică să nu pățească ceva și să moară, și unde oamenii, fii lui Dumnezeu, au trecut rapid la veșnicie, au trupuri nemuritoare, pot călători de pe planeta lor nemuritoare peste tot timp de mii sau milioane de ani dacă este necesar, și chiar sunt prezenți printre noi și ne apără, auzind că satana acesta a mușcat momeala de miliarde de ani pusă de Dumnezeu, și poate face un rău teribil atunci când fiara rănită de moarte, mai are încă putere să trăiască. Și cel ce mă contrazice cu privire la extratereștri, îi rog să se uite de aici de pe pământ, și până la prima probabilă planetă locuită ce se rotește în jurul altei stele, și să calculeze cât timp le-ar trebui oamenilor muritori de rând ca noi, să ajungă acolo. Eu zic sute, mii, sau chiar milioane de ani dacă ne referim la o altă galaxie. Evident că, aceste ființe, acești extratereștri despre care vorbește până și Biblia: la început unde spune că au sosit fii lui Dumnezeu(lumea lui Noe), și Enoh a călătorit în lumea lor 100 de ani dus, și 100 de ani întors descriind el ce minunății a văzut(după care a dispărut); aceste ființe au un trup schimbat nemuritor, iar de după lumea lui Noe, Dumnezeu le-a înterzis a se mai face vizibili(vezi Domnul Hristos care s-a făcut vizibil în mai multe rânduri, oamenii vorbind chiar: despre El, și apoi dispărând precum a apărut), și văzuți de oameni, lucru ce îl vedem, avem mii, milioane de relatări ale oamenilor care au vătut apărând și dispărând obiectele acestea zburătoare neidentificate, este posibil să avem capturate chiar, OZN-euri și chiar extratereștri cercetându-le tehnologia de zbor spațială, și aș continua, căci este posibil un alt lucru, anume că, din momentul în care extratereștrii rămași nesalvați de Dumnezeu ca nemuritori(și pe acolo a intervenit satana înșelând pe mulți, probabil), și epuizând alimentele și apa necesară supraviețuirii, satana i-a învățat cum să construiască nave cosmici cu viteze foarte mari, și să călătorească în căutarea de noi locuri în univers, unde să trăiască în continuare, eliminând eventualii locuitori ai acestor planete. Este dacă doriți, o speranță viitoare a lui Lucifer, căci va trăi în continuare, chiar dacă Dumnezeu va distruge să zicem... pământul. Așa se face că, din tot universul acesta de miliarde de ani lumină cerească, tocmai aici și acum a coborât Însuși Dumnezeu cu nava cosmică numită Isus Hristos, un lucru ce ar trebui să ne bucure, nu să ne întristeze, căci Însuși Domnul Hristos spunea oamenilor, că, El, nu este din această lume muritoare, și că, de va bea sau va mânca cineva din hrana(Duhovnicească), aceasta pe care El o dă oamenilor, nu va flămânzi, și nu va înseta: în veci de veci. Iată de ce a putut răbda Domnul Hristos 40 de zile(care pot însemna și 40 de ani), fără a apă și mâncare; și iată de ce tot 40 de zile îi trebuiește sufletului omenesc mântuit(alcumva rămâne pe pământ), să călătorească la ceruri, la Tatăl Ceresc, la prima lume cea mai apropiată, și de acolo încă 7 ani de călătorie prin infinit. Și tot Dumnezeu ne dă de înțeles, că vom călători și dipărea din această lume păcătoasă, cu nave cosmice nevăzute de ochiul omenesc, așa cum s-a întâmplat cu Enoh, despre care, de frică probabil că devenim necredincioși vorbind despre extratereștri, nu s-a scris mai nimic, și nescriindu-se, cu timpul, s-a pierdut iremediabil, spre neștiința și pierzania noastră ca oameni în devenire. Mulțumesc foarte mult! |
Paul Preda Păvălache [din public] a spus pe 29 ianuarie 2012: |
Continuare 27 Ianuarie 2012.
Dragii mei, am stat eu ca prostul și m-am gândit la niște lucruri deloc întâmplătoare, cu privire la patruzeci de zile până la înălțare, când se zice că sufletul omului călătorește și musai trebuiește să-i facem acea importantă pomană a mortului de 6 săptămâni(băbește înseamnă tot 40 de zile), și mai apoi, nu sunt în domeniu, dar, știu că preotul spune familiei decedatului, să nu uite de pomana de 1 an, trei ani, și ultimul ajutor fiind, la 7 ani. Deasemenea, mai spune preotul ortodox nu altul, să-l primenim pe mort, dând de pomană la un an... țin eu minte de la părinții mei, un costum de haine nou nouț, apoi după posibilități unui mort mai dau de pomană paturi, plăpămă, și alte acareturi(se mai exagerează probabil, satana să-l determine pe om să creadă că este o prostie curată cu pomenele acestea și că mortul e mort și gata), iar la 7 ani, sau mai bine zis... după 7 ani, mortul, sau mai bine zis... moaștele, oasele mortului, se pot dezgropa, adică, sufletul mortului este salvat și a ajuns la Dumnezeu, și ca atare... nu mai are nevoie de ajutorul omului, de aici, de pe pământ. Acum, întrebare: cu ce viteză călătorește sufletul prin spațiul acesta care știm că este infinit? După umila mea părere, și analizând aceste nu întâmplătoare lucruri ce Dumnezeu le-a gândit spre înțelesul omului cu privire la ce este sau nu este el ca om, eu zic a călători cu viteza luminii, o viteză la care unii cercetători bănuiesc că, dacă am călători cu această viteză, timp, nu ar mai fi, și deci, am trăi veșnic. Acum, ce știm noi oamenii până în acest moment despre distanța măsurată nu în km, că nu am pute-o defini, ci în ani lumină? Și ce este de fapt, un an lumină ca distanță? Păi un an lumină este viteza luminii care se deplasează cu aproximativ 300 de mii de km pe oră; pardon: pe secundă, nu oră, care o oră are... câte secunde? Dar 24 de ore? Dar 365 de zile cât are un an. Iată, acesta este anul lumină: o distanță colosal de mare, la care, soarele, care degajă pe lângă căldura necesară vieții, și lumină să vedem creația măreață a lui Dumnezeu, lumina aceasta a soarelui, ajunge pe pământ la noi, în 7, 77 de minute, aproximativ, sau 8 minute să zicem, apoi mai știm că Dumnezeu, este ce? Dumnezeu este Lumina lumii, și din această ecuație rezultă că, după deces, călătorești spre ceruri, cu Lumina, cu Dumnezeu, cu viteza luminii, care lumină noi știm că este mai puternică la sursă, și pe parcurs ce ne îndepărtăm de sursă, lumina devine din ce în ce mai difuză, până la dispariția ei în totalitate. Dragii mei, cu un trup material ca al nostru, nu am putea călători cu această fantastic de mare viteză fără a ne dezintegra, apoi lipsa căldurii, lipsa hranei, dureri de nesuportat, motiv clar care mă face să cred(sper să se mai găsească și altcineva să-și împărtășească credința cu a mea), că nimic nu este întâmplător în viața aceasta, și că moartea noastră este clar necesară pentru a evada din lumea acesta unde dumnezeu este satana. Acum, dacă de la soare la pământ este o distanță de 8 minute lumină, unde am ajunge cu viteza luminii după 40 de zile? Eu cred că... în afara atracției solare, undeva în spațiul cosmic, spre primul popas care probabil va fi la un an de zile distanță de pământ, apoi la trei ani de zile(iată un decalaj din ce în ce mai mare), și mai apoi, la 7 ani lumină distanță de Tera. Dacă nu știm ce se află(putem afla dacă vrem), la 40 de zile lumină distanță, nici la un an și nici la Trei ani, poate știm ce se află la... 7 ani lumină? Da, nu sunt eu mare cunoscător, dar din ce mai văd și eu pe la televizor, despre care unii zic a fi făcut de satana(pocăiții, nu toți), și să nu ne uităm la acest aparat, la 7 ani lumină distanță de steaua noastră și sistemul nostru solar, se află o altă stea(cea mai apropiată stea), ce probabil are sau nu are planete în componență, și deasemenea, are sau nu are planete locuite, lucru ce nu ar trebui să ne intereseze, căci dacă ne vom încărca bateriile de la acest astru la care am ajuns cu greu și ajutorul oamenilor de pe pământ timp pământesc de 7 ani, de acum înainte, călătorim unde dorim cu viteza luminii, mai încărcându-ne din când în când bateriile(suntem fiii Luminii nu ai întunericului, și din întuneric, din materie, am ajuns Lumină și energine infinită), căci nu fără de trebuință a așezat Dumnezeu stele pe cer, unele mai mari, altele mai mici, altele la distanțe mai mari, altele la distanțe mai mici, altele gravitând una în jurul celeilalte, apoi supernovele care sunt explozii colosal de mari de lumină pentru a salva pe cei rămași întâmplător fără combustibil pe traseu, și atât. Va plăcut? Haideți să o luăm și Biblic, precum Războiul Stelelor care, se prea poate să fi fost inspirat din Sfânta Scriptură, unde nu omul spune ci, Dumnezeu, prin oameni spune că, Mihail, ocrotitorul copiilor lui Dumnezeu(adică și noi, sau numai de noi este vorba aici), împreună cu îngerii lui(un înger are o putere colosal de mare în comparație cu purea materială a omului care nu ar fi putut de exemplu să, prăvălească precum un cutremur piatra de la mormântul Domnului Hristos), s-a luptat cu satana, cu Lucifer acesta și cu îngerii lui, dar și satana, cu îngerii lui, s-au luptat cu, acest Arhanghel despre care mulți spun că, ar fi una și aceiași persoană cu Domnul Hristos care, s-a războit și aici pe pământ cu, el, și a învins, deși, mai mișcă puțin din coadă precum șarpele care, și care nu, nu știm de ce nu, moare, definitiv, decât la apusul soarelui. Iată de ce. Căci și satana, Lucifer acesta, este un înger de, Lumină, aidoma Domnului Hristos și, atât timp cât are... Lumină, are pe cine să înghită și să trăiască, trăiește, iar când nu va mai avea picior de om pe acest pământ să se hrănească(virgulă), cu Lumina din el, moare: aleluia. Ce credeți, mai vine satana să ne ajungă din urmă prin infinitul lui Dumnezeu? Eu zic nu, numai în cazul în care ne întoarcem noi la el aici pe pământ(sufletul din om nu se mai întoarce, deși ar putea: demonstrație făcută oamenilor de Domnul Hristos), ne ia iarăși ostateci, și apoi călătorește cu noi spre alte lumi unde să le terorizeze și pe acestea. Așadar, iată de ce zice Dumnezeu că sfârșitul tuturor lucrurilor va veni cu trosnet mare(metaforic vorbind este zic eu, explozia soarelui nostru și dispariția lui), și unde... corpurile cerești(chiar așa spune deși în acea vreme nu aveam telescoape să știm asemenea lucruri), corpurile cerești acestea, se vor topi de căldură. Acum, făcând o pauză binemeritată după atâta cât am vorbit, ce spune omul despre soare, steaua noastră, astrul nostru ce ne dă viață, dar ne-o poate și lua, știți? Păi zice cam așa... că ar fi născut de circa 5 miliarde de ani, că este încă tânăr, că după încă 5 miliarde de ani de acum înainte devine bătrân, răpciugos, tușește, se umflă plămânii în el, ca într-un final când, diamentrul lui se va mări în așa hal încât primele planetele, înclusiv pământul, să se topească fiind înghițite de foc, în finalul acesta care va sosi negreșit, soarele să explodeze degajând o cantitate enormă de energie în spațiu cosmic, după care rămâne o pitică roșie, precum șarpele despre care v-am zis că, mai dă puțin din coadă până la dispariția lui totală. Și ce mai descoperă omul prin spațiu cosmic, știți? Găurile negre, dacă ați auzit de ele, căci nu sunt altceva decât o incinerare a deșeurilor rezultate în urma facerii de fințe veșnice, un adevărat aspirator care face curățenia necesară, reciclând la infinit materia, despre care omul crede că va dispare în aceste găuri negre, și că nu va mai fi nimic, nimic, peste... 100 de miliarde de ani să zicem. Și greșim, suntem supuși greșelilor, și nu vedem că Dumnezeu face, crează în continuare pentru copii Lui, plăcerea Lui, iubirea Lui; alte și alte noi galaxii, în care o singură galaxie are, câte stele, câți sori ca al nostru? Mulți rău... miliarde de sori, de astri, de stele, pe care le vedem cum? Le vedem dacă, avem lumină să le vedem, dacă nu, nu le vedem niciodată, deși, ele, stelele, planetele, pot exista acolo precum lemnele în foc, așteptând o scânteie de la Dumnezeu, să se aprindă. Cine în afară de Dumnezeu poate gândi la atât de multe lucruri fără de care, prăpăditul de om, nu ar exista niciodată? Nimeni. Și totuși omul, ființa aceasta neînțeleasă de Dumnezeu, neagă existența "Omului", și crede pe satana care zice că am apărut întâmplător, așa... din senin; că Dumnezeu este o invenție a omului care și-a dorit întodeauna(așa zicea Președintele ateu Iliescu, la tv Speranța cu multă vreme în urmă), să aibă pe cineva mai presus de ființa om; că nu există înviere din morți deși Domnul Hristos a făcut dovada contrarie că există înviere și după ce ai decedat, că nu vom scăpa nejudecați, și că ne vom primi pedeapsa cuvenită, care este una groznic de mare, adică veșnicul chin împreună cu satana, cu fiara, și cu proorocul mincinos al fiarei. Mai vrea cineva să nu se salveze sufletește? Treaba voastră. Mai vrea cineva să nu facă pomană și cele necesare mortului? Treaba voastră, vouă, nu vă faceți aceste lucruri să puteți ajunge la Dumnezeu. Mai vrea cineva să nu citească Biblia? Treaba voastră, nu eu sunt acela care nu primesc Scânteia de Lumină voi sunteți aceia care rămâneți în întuneric și fii ai întunericului. Mai vrea cineva, ceva? Tot treaba voastră este dacă vreți sau nu vreți, atâta vreme cât sunteți? Ca fapt divers, poate ați înțeles că făcând mortului pomenile și cele necesare decedatului, vi le faceți de fapt vouă când vă va veni rândul ca muritor de rând, și se pune o-ntrebare căci, ultimilor oameni, cine le mai face pomeni și minuni? Și răspunsul este unul pe măsură, căci Biblia ne spune un lucru normal, că vom fi răpiți de Domnul pe nourii cerurilor, să întâmpinăm pe Domnul în văzduh. Așadar, după spusele Domnului cum că... NU, Mă atinge Maria(păcătoasă fință ca om), căci încă nu m-am înălțat la Tatăl, și că după patruzeci de zile Domnul sub privirea a foarte mulți s-a înălțat întradevăr la Tatăl și a dispărut pentru totdeauna în văzduh, știm precis că putem ca oameni rămași fără trup, să mai zăbovim aceste 40 de zile pe pământ, unde, și de unde ne luăm adio sau nu, de la cei dragi, așa cum și ei își i-au adio de la noi aprinzându-ne lumânări și lacrimi de iubire, după care, Tatăl, Domnul Hristos adică, ce ne așteptă pe norii cerurului, ne duce în călătoria astrală(ne ajută)fără de sfârșit. Nu știam acest lucru dar, Domnul Hristos S-a înălțat la fix 40 de zile la Tatăl, după expresia Lui, și a promis ucenicilor și întregului popor al lui Dumnezeu(sper să fii și domnia ta printre aceștia), copilașilor Lui deci, că nu-i va părăși, și că va ruga pe Tatăl, și Tatăl, va trimite un alt Hristos, un alt apărător al copiilor lui Dumnezeu, și anume pe, Mângâietorul, pe Duhul Sfânt ce purcede de la Dumnezeu. Și acum este acum, căci la cincizecimi, adică la zece zile de la înălțarea Domnului(cinci zile dus, cinci întors, precum a spus Domnul că... pocăiți-vă deoarece, împărăția lui Dumnezeu s-a apropiat: este aproape), la Tatăl, Domnul Hristos s-a rugat întradevăr Tatălui nostru ceresc, și El a trimis imediat Duhul Sfânt ce a fost văzut de foarte mulți, și considerat o altă minune pe care a făcut-o Dumnezeu spre a ne întări credința și a crede cele relatate de Domnul, ca fiind pur, reale, și nu ficțiuni precum vor zice și despre mine, cum au mai și zis de altfel când, am încercat pe alte saituri să explic câte ceva din tainele facerii omului și, unde, guvernați de satana, mi-au șters comentariile imediat, iar eu am rămas în imposibilitatea de a continua explicațiile acestea logice zic eu, căci le vedem scrise, dar nu le pricepem. Mulțumesc iarăși. Să aveți viață! |
BETTY MARCOVICI [din public] a spus pe 29 ianuarie 2012: |
E minunat atunci cand gandesti atat de intens.
Dar, cand e "prea multa gandire"face rau.
Fiecare om are crucea lui si Golgota lui de urcat. |
Paul Preda Păvălache [din public] a spus pe 30 ianuarie 2012: |
Mulțumesc, Betty, cea frumoasă. Crucea fiecăruia în parte, nu este grea. Așa ne spune Domnul Hristos Mântuitorul, care putea foarte bine să nu-Și ducă, virgulă, crucea aceasta extrem de grea, atât de grea încât, a căzut sub povara greutății ei. Și s-a găsit din toată mulțimea care î-L urma, un suflet milos să î-L ajute la cruce cu dusul crucei până la sfârșit, așa cum facem și noi astăzi semenilor noștri: dacă avem, suflet milos de la cel ce nu-și dă seama unde poate duce nesupunerea în fața divinității, o nesupunere comparată cu această cruce a Golgotei de care ați vorbit foarte frumos, și pe care foarte mulți o leapădă, preferând să meargă la groapă nu cu această cruce în spinare, ci cu mâinile în buzunar: Fără număr, fără număr, arunc banii peste umăr. Și atunci, nu merită acesta cu inima lui Cain, pedeapsa cu moartea veșnică. Merită, da, merită, dar să nu uităm că este suflet de om și el, iar în spatele său precum securiștii care amenințau cu pistolul soldatul spunând că dacă nu trage în mamă-sa, tată-su, fratele mai mare, etc, va muri pe loc; în spatele său șade necuratul, frica de moarte, teroarea prin care trece el prin lumea aceasta ispititor de frumoasă la polul opus. Și așa cum spune Domnul Hristos să ne ducem crucea până la capăt deoarece crucea voastră este o cruce ușoară prin jerfa Mea fără de vină, tot așa diavolul, satana, spune să lepezi crucea aceasta pe care SINGUR nu o poți duce, și să te distrezi, să bei și să mănânci, uitând de cel de lângă tine care a căzut cu această cruce în spate precum Domnul Hristos, și care așteaptă... până la Sf. Așteaptă; pe cineva, măcar să i-o ridice iarăși în spate, nu să i-o ducă până pe Golgota. Și atunci draga mea Betty, frumoasa Domnului Hristos prin faptul că te-ai aplecat și ai șters sudoarea de pe fruntea Domnul Vieții Isus Hristos, atunci, eu, să nu mă ofer voluntar să duc mai departe crucea semenilor mei? Duc dragă Betty, duc cu plăcere această cruce, conștient fiind că, și eu la rândul meu când obosit fiind de povara tot mai grea a crucii mele, se vor găsi nu unul, ci mai mulți care să-mi sară în ajutor, să se certe chiar cine va avea onoarea aceasta de a mă ridica și a-mi șterge broboanele de sudoare de pe frunte, și atunci ușurat de această povară, merg semeț pe Golgota mea, și nu numai a mea, ci și a ta, și a Domnul Hristos, a noastră, a tuturora. Mulțumesc. |
BETTY MARCOVICI [din public] a spus pe 30 ianuarie 2012: |
Interesanta expunerea dvs.Multumesc. |