A avut o minte foarte ascuțită. Gândind însă prea mult și-a tocit-o cu totul.
aforism de Mihail Mataringa (21 ianuarie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
1 Vedetot Ion [utilizator înregistrat] a spus pe 21 ianuarie 2012: |
Se pare că avem de-aface cu doi Mihaili Mataringa, un aforist remarcabil și un autor de haiku-uri slăbuț. |
2 daniel stanciu [din public] a spus pe 21 ianuarie 2012: |
Gandirea nu se toceste de prea mult intrebuintare, ci din cauza unei folosiri incorecte. "Toceala", asimilarea si utilizarea informatiei printr-un act de memorie mecanica este cea care uzeaza ascutisul gandirii. A gandi nu inseamna a regurgita o idee scornita de altii ci a te raporta critic la ea, a o asimila sau o respinge dupa ce a-i trecut-o prin furcile caudine ale inteligentei proprii. Doar cei care confunda memoria cu gandirea, eruditia cu inteligenta pot sa-si toceasca mintea de prea multa "reflectie". |
3 Mihail Mataringa [autorul] a spus pe 21 ianuarie 2012: |
Un haiku slăbuț în primul rând nu respectă regula de bază a unui haiku:5-7-5.Apoi, nu spune nimic. Am respectat primul criteriu, nu și pe cel de-al doilea.Dacă citiți mai atent, veți descoperi și haiku-uri care vă vor plăcea. |
4 Vedetot Ion [utilizator înregistrat] a spus pe 21 ianuarie 2012: |
Pe această temă au mai fost dezbateri pe sait.Nu de reguli stricte avem noi romănii nevoie, ci de mesajul pe care îl dă textul, ori la tine chiar nu spune nimic, sunt simple descrieri din viață. Încearcă, pentru că intuiesc că ai har poetic, să scrii haiku, fără 5-7-5.Va fie în favoarea ta și a potențialilor tăi cititori. Cred că ai remarcat ironiile d-lui D.Stanciu? |
5 M. Arin [din public] a spus pe 21 ianuarie 2012: |
Cred că autorul a gândit enorm înainte de a scrie acest aforism. Ascuțimea poantei s-a tocit, mergând spre platitudine. Dar, dacă lui Vedetot îi place, nu mai e nimic de făcut. |
6 Vedetot Ion [utilizator înregistrat] a spus pe 21 ianuarie 2012: |
M.Arine, Mihail Mataringa e atât de remarcabil ca aforist, pe cât ești tu de genial ca comentator, gen Gică Contra. |
7 Mihail Mataringa [autorul] a spus pe 21 ianuarie 2012: |
Așa cum spuneam într-un aforism, mai mulți dirijori decât instrumentiști.Mai mulți critici decât autori! În plus, pentru dl.Stanciu:se scrie AI trecut-o și nu a-i trecut-o! |
8 Vedetot Ion [utilizator înregistrat] a spus pe 21 ianuarie 2012: |
Te deranjează criticile? Nu mai posta.Citatepedia e un spațiu public unde fiecare spune despre un autor ce vrea și ce crede. Vrei să te elogieze toată lumea, scrie cu talent, nu orice îți trece prin pix. |
9 Madame [din public] a spus pe 21 ianuarie 2012: |
Domnule Mataringa, fiți înțelegător, vă rog. Aforismul dv. îi vine ca o mănușă interlocutorului cu pricina. Domnul Stanciu "a avut o minte foarte ascuțită. Gândind însă prea mult și-a tocit-o cu totul". Eu aș sublinia: comentând însă prea mult... |
10 Mihail Mataringa [autorul] a spus pe 21 ianuarie 2012: |
Domnule Vedetot, în nici un caz nu mă deranjează criticile, după cum nu mă încântă din cale-afară nici laudele.În plus, dacă îți recitești comentariul anterior, vei descoperi în el o minunată cacofonie. Toate bune! |
11 Vedetot Ion [utilizator înregistrat] a spus pe 21 ianuarie 2012: |
Domnule Mihail, vocile răgușite ale bărbătușilor se pare te-a lăsat mască, a venit rândul să-ți gâdile urechile și o voce fină, feminină.Ia-o omule în seamă! |
12 Mihail Mataringa [autorul] a spus pe 21 ianuarie 2012: |
Domnule Vedetot, revin la limba română:vocile TE-AU lăsat...dar în fond, cu toții greșim, nu-i așa? |
13 M. Arin [din public] a spus pe 21 ianuarie 2012: |
Domnule Mataringa. Fiți înțelegător cu dl. Vedetot. Literatura lui are două semne particulare: cacofonia și dezacordul! |
14 invictus [din public] a spus pe 21 februarie 2016: |
O critica obiectiva si constructiva spune ca acest aforism sufera la jocul de cuvinte ascutit-tocit deoarece induce cititorului ideea ca daca esti destept, inteligent, nu e bine sa gandesti (mult), intrucat risti sa ajungi tocit (prost, idiot), ceea ce este total opus realitatii, dupa cum observa si cititorul Daniel Stanciu. Cu cat gandim mai mult, cu atat mai "ascutiti" in ale ratiunii devenim. De asemenea, aforismul imprumuta ceva din proverbul "unde-i stiinta multa, e si prostie cu carul", proverb pe care eu il consider deplasat. Jocurile de cuvinte sunt adevarate capcane pentru aforisti, de aceea trebuie practicate cu precizie chirurgicala, altfel pot crea situatii ambigue sau chiar nonsensuri. Cu respect domnului Mihail. |
15 Agamemnon [din public] a spus pe 22 februarie 2016: |
Disprețul față de gândire și gânditor e vechi și vine de la baza societății. Cândva, în Piața Unoversității, "lumpenproletariatul" proaspăt eliberat scanda: "Noi muncim, nu gândim!". Un afront adus intelectualității de clasa muncitoare, occidentalizată peste noapte. De regulă, autorii de aforisme (bune) sunt intelectuali, uneori, gânditori. De aceea persiflarea actului de gândire pare cel puțin inabilă. Ideea că dacă neica n-ar gândi și-ar păstra acuitatea minții e cel puțin suspectă. Aforismul e slab și sub aspect literar. Umorul obosit al calamburismului, secătuit și supraexploatat de puzderia de "aforiști" (autori care nu scriu decât aforisme, în vreme ce literatura este arhitectură serioasă) rareori percutează la un cititor cât de cât avizat. Bineînțeles jocurile de cuvinte sunt modul cel mai accesibil de a confecționa pansuri. Contrastul oximoronic de tip minte ascuțită (tocită), masă rotundă, cap pătrat, este matrița cea mai facilă în care se pot ștanța serii epuizante de aforisme mediocre, unele simple platitudini. Mare păcat. Autorul are multe panseuri reușite dar o grabă inexplicabilă îl face să scrie altele, altele. Un panseu slab trece incomparabil mai greu la public decât un roman slab. Imperfecțiunea unei fraze (etică, morală, literară) sare în ochi imediat și irită cititorul de maxime. Care vrea maxime, nu minime! Maxima, prin denumirea ei nu poate să fie mediocră. Sau e maximă, sau e rebut. Iar publicarea rebuturilor e contraindicată. |