Scriu ca să nu mă sinucid, s-ar spune. Când, în realitate, adevărul e exact invers. Scrisul e adevărata sinucidere, mai precis o continuă agonie sinucigașă. Dar nu același lucru este orice activitate? Omul se abandonează în muncă. Cine ar putea iubi această pedeapsă? Și atunci tocmai pentru a uita că ea e o pedeapsă abandonul, pierderea, depersonalizarea prin muncă, în muncă, abrutizarea conștientă, un mod de a-ți omorî, pe cât se poate, conștiința.
Gheorghe Crăciun în Trupul știe mai mult: Fals jurnal la Puppa Russa,1993-2003 (2006)
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.