Închid ochii, pentru a vedea mai bine lucrurile din jurul meu. Toate sunt la fel, de parcă nici nu ar fi. Neschimbate au rămas toate, care îmi lipsesc... şi mă chinuiesc. Aproape de moarte totul devine clar şi profund, ca un zâmbet ursuz.
Iosif M. Cristian în Forţă şi metamorfoză
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!



Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.