Graiul meu
Cel ce gândește singur,
va rămâne singur,
cel ce scrie pentru sine,
va rămâne nime.
Privind prin firul de nisip,
Zăresc o lume de furnici,
De ele eu nu mă dezic,
De-aș fi chiar greier cu sclipici.
Mă trag din Yeti, Neanderthal,
Din Cro-Magnon sau din Adam,
Îmi e totuna, însuși Baal
Era puțin cam canibal.
Trecutul meu himalaian,
Din Ur, apoi în Canaan,
Galiția și Patra Neamț,
Eu sunt bogatul făr-un sfanț.
De aceea mă înclin adânc
Graiului meu frumos și blând.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre trecut, poezii despre nisip, poezii despre furnici, poezii despre frumusețe, poezii despre bogăție, poezii despre Germania sau poezii despre Adam
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.