A găsi o formulă de asociație care să apere și să protejeze cu toată forța comună persoanele și bunurile fiecărui asociat și în cadrul căreia fiecare dintre ei, unindu-se cu toții, să nu asculte totuși decât de el însuși și să rămână tot atât de liber ca și mai înainte.
Jean-Jacques Rousseau în Despre contractul social (1762)
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la
Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Este disponibilă și traducerea în
spaniolă.
Cartea "Despre contractul social sau principiile dreptului politic" de
Jean-Jacques Rousseau este disponibilă pentru
comandă online cu preț redus, la doar
-20.00- 13.99 lei.
| Madame [din public] a spus pe 17 decembrie 2011: |
| Soluția acestei probleme fundamentale este contractul social. Contractul înseamnă o înțelegere, prin care fiecare consimte să respecte viața și proprietatea celuilalt. Hobbes considera că acest contract de asociere trebuie cumulat cu un contract de supunere, prin care indivizii să se supună. Teoriile contractualiste (Hobbes, Locke, Rousseau) concep și originea statului într-un contract stabilit între conducători și conduși, prin care conducătorii primesc de la conduși mandatul de a guverna și organiza viața publică în interesul majorității. Contractul social devine un instrument conceptual prin care încearcă să explice legitimitatea statului. El reprezintă drepturile și obligațiile indivizilor, conviețuirea lor în societate, chiar dacă acestea n-au fost niciodată stipulate într-un contract. |
