- cerere
- Cererea. Forma laică a rugăciunii.
definiție aforistică de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea
Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
1 daniel stanciu [din public] a spus pe 10 martie 2012: |
Cererea nu e o rugaciune laica. In cerere pretinzi ceva despre care esti convins ca ti se cuvine, chiar daca seful e in toane proaste. In rugaciune soliciti ceva despre care crezi ca nu ti se cuvine, dar mizezi pe faptul ca seful e bine dispus. |
2 M. Arin [din public] a spus pe 10 martie 2012: |
Domnule Daniel Nimeni n-ar îndrăzni să-i ceară lui Dumnezeu, prin rugăciune, foloase necuvenite. Pentru că Dumnezeu ar respinge cererea din oficiu. Prin rugăciune solicităm sănătate, liniște sufletească, pace, prosperitate (pentru noi și cei dragi), adică lucruri care ni se cuvin, dar nu pot fi asigurate fără sprijin divin. |
3 daniel stanciu [din public] a spus pe 10 martie 2012: |
Nu nimeni, d-le Marin - aproape toti procedeaza astfel. Insasi ideea de a solicita ceva lui Dumnezeu pune sub semnul intrebarii justetea repartitiei divine a foloaselor . Un om smerit nu cere pentru sine, fiindca o asemenea isprava ar contraveni pocaintei sale. Ceea ce ii da Dumnezeu e ceea ce trebuie, adica ceea ce i se cuvine potrivit infailibilei intelepciuni a Creatorului. Cine crede ca are merite in fatza lui Dumnezeu, si cine Ii adreseaza revendicari, solicitand rasplata perrformantelor sale morale in aceasta lume, acela nu e credincios, ci unul care gandeste relatia cu divinitatea in termeni contractuali. Pentru el Dumnezeu nu e Tatal, ci Boss-ul, Patronul absolut. Asa ca tot ce noi solicitam Creatorului nu ni se cuvine, drept pentru care simtim nevoia sa Ii fagaduim ca vom stradui din rasputeri sa meritam. Rugaciunea nu e o revendicare, ci o rugaminte sustinuta de un angajament privind desarvarsirea noastra morala. |
4 Lucian Velea [webmaster] a spus pe 10 martie 2012: |
Sau nici măcar atât. După unele viziuni, rugăciunea nu poate fi decât o recunoaștere a păcatelor și o mulțumire pentru orice ne-a dat și ne va da Dumnezeu. Cel mult am putea exprima niște preferințe. |