Eres nerecunoscut

Acum încep să înţeleg Divinul
La care ne rugăm într-o ardoare;
Că nu ne-mparte pentru fiecare
Şi trişti, ne blestemăm destinul.

Ce simplu-i, noi suntem la fel;
Decidem tot -fără vreun scrupul-
Pe pedepsit şi alegem scumpul...
Singur avantajatul, el.

Senin, despărţim pui de mame
Şi-i aruncăm, schimbăm stăpân;
N-avem criteriu, rău sau bun...
Iresponsabili creem drame.

Libertate-am luat din natură,
Iluzii dând, domesticind,
Falsă iubire oferind...
Sălbăticii luând de-aventură.

Plângem, coruri, la Dumnezeu
Şi ne-aşteptăm părţi de dreptate;
Perfizi, lipsiţi de onestitate,
Cu proprii apucături de zeu...

Merităm chin şi nepăsarea
La mimetism de-umanitate;
Surghiun împărţind, de dreptate!...
A noastră doar, nu la oricare!?!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (27 noiembrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Votează! | Copiază!