Odă viei...
Struguri albi ciorchini în vie
Boabe de cristal
Plâns de toamnă ruginie
Mustu-i în pocal
Struguri negri arși de soare
Brumării cu pete
Poartă-n ei stropi de licoare
Strânși pe îndelete
Struguri rubinii dulceața
Holdelor din vii
Au prins dușul frigul ceața
Toamnelor târzii
Struguri rupți de vița mamă
Plâng de bucurie
Se vor odihni în cramă
Lacrimă de vie
Via strugurii budana
Vinul razachia
Pentru toate sus stacana
Să trăiască via!
poezie de Gheorghe Gurău din Cochetând cu muzele (2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
| Paul Preda Păvălache [din public] a spus pe 14 septembrie 2011: |
Dacă ați făcut o odă strugurilor și viei, înseamnă că sunteți tare nerăbdător să se facă tulburelul în acest an, an deosebit de generos în ce privește recolta agricolă, mai ales că viei sau mai bine zis, viței de vie, îi place acum această minunată secetă la coacere. Și să mai spunem că nu există Dumnezeu, un Dumnezeu care văzându-ne totuși credința, a dat ploaie la timpul potrivit, dar și semisecetă tot la timpul ei de coacere a strugurilor, merelor, porumbului, și altele. Mă gândesc dacă vom bea mustul dulce și înșălător, și dacă vom închina un păhărel și lui Dumnezeu fără de care nimic nu am fi avut anul acesta.
Sănătate, îți doresc, "vin" mereu și te citesc. |
| Tavi Baicu [din public] a spus pe 11 octombrie 2015: |
Toamnă târzie
Trapez de vise
Să ne fie
Ca intr-un târziu
Să ne mângâie. |
