La ce sunt bune cărțile? Îmi vine să răspund: la totul și la nimic. Poți trăi foarte bine fără să citești. Milioane de oameni n-au deschis niciodată o carte. A vrea să le explici ce pierd e totuna cu a explica unui surd frumusețea muzicii lui Mozart. În ce mă privește, mă număr printre cei care nu pot trăi fără cărți. Sunt un vicios al lecturii. Am nevoie să citesc așa cum am nevoie să mănânc și să beau. Hrana pe care mi-o oferă lectura îmi este la fel de indispensabilă ca și aceea materială. Resimt fiecare zi fără o carte ca pe o zi pierdută.
Nicolae Manolescu în Cititul și scrisul
Adăugat de ANA MARIA BOTNARU
Votează! | Copiază!
Cartea "Istoria Critica A Literaturii Romane. 5 Secole De Literatura" de
Nicolae Manolescu este disponibilă pentru
comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la
-100.00- 69.99 lei.
| Ciobanu Diana [din public] a spus pe 27 aprilie 2009: |
| Superb insa primele trei fraze le-as elimina. Foarte inteligent tot ce a spus domnul Manolescu si foarte adevarat! |
| Gâgă [din public] a spus pe 27 aprilie 2009: |
Pentru D-na Ciobanu Diana:
Despre acest citat spuneți că e superb, foarte inteligent și foarte adevărat. După care sugerați eliminarea a nu mai puțin de trei fraze.
Cam severă măsura, ținând cont că e vorba de Nicolae Manolescu.
Eu i-aș propune să elimine "gâgologia" din expesia "e totuna cu a explica unui surd muzica lui Mozart".
Fostul senator Manolescu ar trebui să știe că o astfel de frază, formulată brutal, cu nonșalanța omului sănătos, e jignitoare la adresa a sute de mii de oameni cu dizabilități auditive.
Un om complet surd, pe nume Beethoven, a înțeles muzica lui Mozart mult mai bine decât Nicolea Manolescu. Ba a și lăsat omenirii nouă simfonii, mai rezistente în timp decât Partidul Alianța Civică. |
| Ion Bardung [din public] a spus pe 15 septembrie 2009: |
Gâgă
a avut dreptate în ceea ce a spus
pe data de 27 aprilie 2009,
însă ce mulți probabil că nu știu
este că Beethoven a surzit după vârsta de 30 de ani.
Geniul său fiind în floare,
doar moartea
sau, eventual,
amputarea ambelor brațe
l-ar fi putut opri
din ascensiunea acestuia în uimirea
unei lumi întregi
cu muzica sa
inedită la vremea respectivă. |
| Simona [din public] a spus pe 15 septembrie 2009: |
Pentru un muzician, pierderea auzului este o lovitură grea.
La vârsta de 28 de ani, Beethoven a constatat că suferă de tulburări auditive.
La început maladia a fost intermitentă, sau atât de vagă,
încât îi dădea probleme numai din când în când.
La vârsta de 31 de ani, el relata că aude constant un șuierat și un bâzâit.
Aparent, boala se manifesta cu rare sunete delicate sau puternice și denaturate.
Avea din când în când scurte perioade de revenire,
dar în ultimii zece ani ai vieții a avut o surditate totală,
reușind să comunice cu vizitatorii numai prin scris,
folosind "caietele de conversație". |
| Ion Bardung [din public] a spus pe 15 septembrie 2009: |
O lovitură grea,
într-adevăr,
însă, cum am și lăsat să se înțeleagă
în comentariul anterior,
NU decisivă. |
| Gâgă [din public] a spus pe 16 septembrie 2009: |
Simona, Ioane,
Știm cu toții că Beethoven nu s-a născut surd.
Și mai știm că atunci când a compus simfonia a IX-a
nu mai auzea absolut nimic.
Eu nu m-am referit la surzenia marelui compozitor
decât pentru a-l contra nițel
pe dl. Manolescu.
Beethoven,
deși surd
savura muzica lui Mozart
prin simpla lecturare a partiturilor.
Analizați mai bine latura etică a citatului.
Exprimarea criticului este brutală,
prin aluzia la persoanele cu hipoacuzie.
De la Cavalerul Rătăcitor
al Partidului Alianța Civică (PAC)
așteptăm un limbaj
la o anumită altitudine spirituală. |
| Iulia Mirancea [din public] a spus pe 2 februarie 2014: |
Resimțiți-vă, domnule Manoles(cucă), vă resimțiți bine!
Dar, dacă v-ați pierde simțul resim(țitului),
n(uc)-ar fi tot aia?
Îmi vine să răspund,
în locul domniei voastre: ați putea trăi și fără resim, țire! |
