Restart
Ți-am pus o simplă întrebare;
"-Te-ai învățat, cu fața mea,
că sunt bărbatul tău?"...
Era-ntr-o joie oarecare,
stăteam lipiți pe-o canapea
cu gânduri duse în ecou,
eram urmași de aventuri
ce derulam, ca-n filmul mut;
secvențe de-un amor părtaș,
de rupere de legături...
Eroi de un divorț trecut
și-un viitor sinucigaș.
Visam maturi, cu gând de tineri,
să reparăm piese uzate
ce n-am întreținut, culpabili;
Eram la vârsta înspre-o vineri,
din zilele ce-s șapte toate...
Ai iubirii, eram, irecuperabili.
Și suntem, ca și-atunci, la fel,
repudiați, din falsitate,
în trup și suflet reînoiți...
Avem doar fericirea țel,
nebuni într-o fidelitate...
De drogul vieții amețiți!...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (3 noiembrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre gânduri
- poezii despre învățătură
- poezii despre zile
- poezii despre vârstă
- poezii despre vinovăție
- poezii despre viitor
- poezii despre viață
- poezii despre trup și suflet
- poezii despre trecut
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.