N-au mai putut exista două suflete atât de sincere, nici gusturi atât de asemănătoare, nici sentimente atât de la unison, nici priviri atât de îndrăgostite ca ale lor. Și acum erau ca niște străini; nu, mai rău ca niște străini, pentru că nu se mai puteau cunoaște. Era o înstrăinare eternă. Când vorbea, îi auzea aceeași voce și-i deslușea același suflet.
Jane Austen în Persuasiune
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.