Pescăriile metrice
iată, mamele și tații, iată-i
creșteau peste tot, unde să ne umplem de ei
nici nu ne-au stat împotrivă
nu ne-au omorât lent și pe după crivă
arătându-ne cum să întâmpinăm afuzalia
prin ferestrele larg deschise
la primirea îndoliatelor recipise
rana piciorului meu mustea a ulei
de nucă
fiindu-mi deajuns norul să mă aducă
printre surcelele bucuriei de a trăi
florile se usucă numai în cercuri concentrice
iar pescăriile metrice
erau spuză sau trudă
ca o adâncită iarbă crudă
pe la mijlocul lui Dumnezeu.
poezie de Octavian Anuța
Adăugat de Octavian Anuța
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre tată
- poezii despre religie
- poezii despre picioare
- poezii despre nori
- poezii despre mamă
- poezii despre flori
- poezii despre bucurie
- poezii despre Dumnezeu
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.