Mă consolează adesea în nopți gri și fără sfârșit gândul că lumea asta e atât de împuțită, diformă și imbecilă încât, oricât de adânc m-aș afunda în mizerie, oricât aș slăbi strânsoarea și aș ceda iubitei mele, vrăjitoarea neagră care îmi smulge carnea, îmi sângerează organele și îmi ucide încet, perfid și cu precizie neuronii, voi fi oricum, întotdeauna când îmi voi privi reflexia în apă sau oglindă, cea mai minunată ființă care a existat vreodată pe pământ.
Cristina Nemerovschi în Sânge satanic (2010)
Adăugat de deliutza
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.