Textul original este scris în limba română.
Sunt disponibile și traduceri în
spaniolă și
arabă.
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi aforisme despre vânt sau aforisme despre zbor
Andrei [din public] a spus pe 21 septembrie 2008: |
Poezie reușită. Dar paradoxul fizic nu e valabil. O sanie cu pânze, pe o gheață perfectă, poate atinge o viteză mai mare decât a vântului care o antrenează în mișcare. |
Cornel [din public] a spus pe 21 septembrie 2008: |
Andrei, nu ai dreptate cu fizica. |
Andrei [din public] a spus pe 21 septembrie 2008: |
Cornele, sincer vorbind, nu am găsit o demonstrație, dar afirmația aparține unui reputat profesor de aerodinamică. Poate ne lămurește Bulă. |
Cornel [din public] a spus pe 22 septembrie 2008: |
Andrei
Legea conservarii energiei este valabila la orice nivel al efectuarii unui lucru mecanic. Pe plan inclinat e posibil sa se intample ce spui tu sau pe o portiune in care vantul s-ar opri brusc si ar mai exista o deplasare in virtutea inertiei. Ori domnul Butulescu se refera la conditii normale de lucru sau chiar metaforic. Altfel situatia ta s-ar putea reduce la o afirmatie de felul: m-am prins de piept si m-am scos afara din apa. |
Bulă [din public] a spus pe 22 septembrie 2008: |
Cornel are dreptate.
Să presupunem că suntem în cazul ideal,
când frecarea dintre sanie și gheață este zero.
Pornind din repaus, sania va executa o mișcare accelerată,
dar, atenție, nu una uniform accelerată (a = ct.)
Pentru că a = F/m, iar F = P x S
unde P este presiunea exercitată de vânt pe suprafața S a pânzei.
E ușor de sesizat că F scade în măsura în care sania capătă viteză,
deoarece, "scade" presiunea vântului.
Când sania atinge viteza vântului
(teoretic este posibil, în absența frecării),
P devine zero, ceea ce duce la anularea totală a lui F,
deci și a lui a.
În continuare sania execută o mișcare uniformă,
cu viteză egală cu cea a vântului.
Interesantă este comportarea accelerației, care descrește liniar,
în funcție de t.
Iar viteza crește parabolic, nu liniar, spre valoarea ei maximă,
care nu poate fi mai mare decât cea a vântului.
Aforismul este valabil și în plan fizic,
deși sunt convins că autorul vizează în primul rând
planul moral. |