Neprevăzutul
Erai atât de al meu încât,
nimic nu mi te-ar fi putut răpi!
Ar fi fost ca si cum,
mi s-ar fi tăiat o mână.
Erai atât de al meu încât,
nimeni nu-mi putea scoate
ochiul pereche,
tăia piciorul drept sau tăia o ureche!
Și totuși nimicul, un nimeni, timp nebun
mi te-a smuls din piept
căci te ascunsesem în inimă!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre urechi
- citate de Ioana Voicilă Dobre despre urechi
- poezii despre timp
- citate de Ioana Voicilă Dobre despre timp
- poezii despre picioare
- citate de Ioana Voicilă Dobre despre picioare
- poezii despre ochi
- citate de Ioana Voicilă Dobre despre ochi
- poezii despre nebunie
- citate de Ioana Voicilă Dobre despre nebunie
- poezii despre inimă
- citate de Ioana Voicilă Dobre despre inimă
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.