Como
Eternule A-Tot-Stăpânitor,
aici simții, mai bine ca oriunde,
prezența Ta, ce pururi mă pătrunde.
Văzutu-Te-am, - atom cugetător, -
în simfonia verdelui major,
când cerul Tău se cerne peste unde,
și azurează apele profunde;
când totul e fluid unduitor;
Când linii, forme, sunete, culoare,
se contopesc, și fiecare floare
cădelnițează, molcom, smirna ei;
Când chiparoșii, facle fără pară,
sub pulberea stelarelor scântei,
se-aprind în vraja nopților de vară!
sonet de Ioan Gr. Periețeanu din Glasul apelor (1932)
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data decesului pentru Ioan Gr. Periețeanu. [Caut pe Google] [Adaug data decesului]
Vezi poezii despre verde, poezii despre sunet, poezii despre noapte, poezii despre flori sau poezii despre apă
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.