| daniel stanciu [din public] a spus pe 27 noiembrie 2013: |
| Nu e valabil si pentru popoare. Valahii au stat mereu in umbra istoriei si nici n-au pierit, nici n-au crescut mai repede. |
| Mihail Arin [din public] a spus pe 27 noiembrie 2013: |
Danilo!
Ai tăbărât pe valahi!
Vrei să spui
că moldovenii
și ardelenii
sunt mai binecrescuți? |
| daniel stanciu [din public] a spus pe 27 noiembrie 2013: |
| Pai si dumnealor fierb in ceaunul valah. Parca in sens restrans termenul "valah" se refera la romanii din dr. si stg. Dunarii iar in sens larg la toti locatarii din spatiul carpato-danubiano-pontic. Rusii ii numeau si pe moldoveni valahi. (I hope...) Cand nu le spuneau ingalatzi (de aici vine toponimul "Galati"). Oricum, stii cat il apreciez eu pe Cioran. Ce spune mnealui e sfant pentru mine (e drept ca nu sunt prea bisericos). Avea Emil o expresie in care condensa sentimentul lui patriotic : "vidul valah". Eu cred ca se referea la romanii de pretudindeni. La cat era de narcisist, sunt convins ca se punea primul pe lista.... |
| Mihail Arin [din public] a spus pe 28 noiembrie 2013: |
Danilo!
Toponimul "Galați"
vine de la Galata(saraiul)
lui Gică Hagi.
Iar Valahia
este fostul principat
al Țării Românești
(sudul României)
Valah vine
de la paleosavul "voloch",
care înseamnă "păros".
Pentru că
strămoșii noștri
treceau foarte rar
pe la frizerie.
Toți dacii
de pe Columna Traiană
sunt nebărbieriți.
De aceea și azi
ungurii ne alintă,
spunându-ne
"români cu păr pe limbă".
Cioran era ardelean,
de aceea râde
de vidul sudist (valah).
Dacă exită expresia
Moldo-Valahia, trebuie să accepți
că moldoveanul nu-i totuna
cu valahul. |
| daniel stanciu [din public] a spus pe 28 noiembrie 2013: |
| extras din Kinkipedia: Înainte de 1991, istoriografia română nu folosea exonimul Valahi pentru români, aromâni, meglenoromâni sau istroromâni ; cel mult apărea cuvântul Vlahi, dar odată cu înmulțirea traducerilor de lucrări străine, s-a încetățenit obiceiul de a folosi Valahi pentru a desemna Românii înainte de 1859. |
| daniel stanciu [din public] a spus pe 28 noiembrie 2013: |
| Mosi pe grosi. I-auzi ce spun kinkipedistii despre etimologia cuvantului: "Walha" cu care vechii germani își denumeau vecinii celtici. Cum celții (galii) au fost romanizați, cuvântul și-a schimbat înțelesul în acela de "popor romanic", așa cum este el păstrat azi în numele valon în Belgia. Acest cuvânt, care desemna popoarele romanice, a fost împrumutat de la goții germanici (ca *walhs) de către slavi. Mai apoi, întelesul acestui substantiv în limbile slave (la bulgari - cioban, la cehi, om din Moravia, la croati - crescator de vite etc.) De la slavi, cuvântul a trecut și la alte popoare: la unguri ("olah") și la greci ("vlachoi") și a fost folosit pentru toate popoarele latine din Balcani. El a căpătat și un al doilea înțeles, acela de "cioban", după ocupația multor vlahi din Grecia și Serbia. În Albania s-a întâmplat invers, çoban a ajuns să însemne "vlah". Termenul a fost la început un exonim, în timp ce vlahii foloseau diferite cuvinte derivate din romanus pentru a se numi pe ei înșiși: români, rumâni, rumâri, aromâni, arumâni etc. Cuvântul "valach", în Transilvania a fost mult timp întrebuințat cu sensul de iobag, și era considerată de români ca un nume de batjocoră. |
| Mihail Arin [din public] a spus pe 29 noiembrie 2013: |
Danilo!
Ce are valahul
cu "walha", walshul și valonii?
Cam tot ce are
panta, pantomima și pantalonii!
Olah-ul maghiar înseamnă italian.
Iar vlahul este un valah
care a trecut Dunărea
și nu s-a mai întors.
Omonimiile rar trimit
la etimologii corecte.
În limba slovacă
vlah înseamnă tren.
Cioban a ajuns și în limba ilirilor
(albaneza)
dar nu din vlahă, ci din turcă! |
Textul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a