Canibalism
La canibali, fără-ndoială,
De te gândești din când în când,
Un R. Crusoe-apare-n gând,
Prezența sa-i proverbială
Și chiar nevasta cea loială,
Când zilele, în primul rând,
Îți papă ca un om flămând,
E-o canibală -"oficială"
Și-azi, ne gândim vizând normalul
Cam cum arată canibalul?
Căci semeni, deveniți venali,
Și interlopi și hoți, mișei,
Nu sunt cotați drept canibali,
Dar se mănâncă între ei.
sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Oarecum sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zile
- poezii despre timp
- poezii despre soție
- poezii despre proverbe
- poezii despre mâncare
- poezii despre gânduri
- poezii despre devenire
- poezii despre căsătorie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.