Giuvaier

Fiori mă trec, explodez stele,
De cîte ori te văd trecând...
Devin nimic, un muribund;
Se pierd şi simţurile mele.

Eşti ca un vis de primăvară
Cadână din file de basm;
Am inima-n continu spasm
Când vii şi pleci, ca-ntâia oară.

Privirea-ţi gheţuri îmi topeşte
Ca-n zilele cu ger de iarnă.
Prohod de îngeri stau s-aştearnă
D-apari şi au primit de veste.

Eşti izuri fin mirositoare
Din porii ce-ţi emană simţuri...
Te-aş întrona pe veci, în jilţuri,
De-aş fi un rege, scumpă floare.

Eşti gajul meu de nemurire
Cât eşti a mea, cum apa vieţii;
Mi-eşti elixirul tinereţii...
Mi-eşti Univers, scumpă iubire.

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (2 august 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Votează! | Copiază!