Nu le porți pică celor pe care i-ai insultat; din contră, ești dispus să le recunoști toate meritele imaginabile. Această generozitate, din păcate, n-ai s-o regăsești niciodată la cel insultat.
Emil Cioran în Mărturisiri și anateme
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Cartea "Caiete 1957-1972" de
Emil Cioran este disponibilă pentru
comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la
-99.00- 74.99 lei.
daniel stanciu [din public] a spus pe 20 februarie 2016: |
Dupa ce ai ofensat grav un ins orice recunoastere ulterioara a meritelor echivaleaza cu o noua jignire. Generozitatea de care vorbeste Cioran functioneaza dupa principiul: "esti bou, dar si boii au utilitatea lor." |
Agamemnon [din public] a spus pe 21 februarie 2016: |
"esti bou, dar si boii au utilitatea lor."
Iată că Danilo s-a apucat iar
să compună "silogisme",
în dulcele stil dîmbovițean.
Și le pune,
după un obicei cucesc,
tocmai în cuibul Cioranului.
Cioran vorbește clar
de merite imaginabile.
A scoate în evidență
meritele victimei tale
este un mod indirect
de a te pune pe tine
în evidență.
E fină ironia.
Pentru urechi occidentale.
La noi,
ironia se face zootehnic
(pe bază de bovine, porcine etc.)
Cioran subliniază, ironic,
ideea:
Vedeți pe cine am insultat eu?
Vedeți ce sculă mare sunt?
Exact așa procedează numitul stanciu,
insultând sistematic
"ex catedra",
memoria scriitorului Emil Cioran. |
daniel stanciu [din public] a spus pe 21 februarie 2016: |
Sunt doua ironii in text, nu una. Una e cea cu meritele inchipuite, a doua cu lipsa de generozitate a celor ofensati. A doua e mult mai insemnata decat prima. De ce insultatii nu sunt la fel de generosi? Pentru ca simt (sunt constienti) ca laudele ofensatorului sunt menite sa-i sublinieze defectul pe care l-a infierat. Se cheama efect de contrast. Mai mult chiar, aparenta repliere a ofensatorului e doar o disimulare, usor de detectat atat de victima, cat si de public. Deci recunoasterea meritelor (imaginabile - cu cat sunt mai inchipuite cu atat mai bine) nu e o generozitate, ci o noua ofensa.
Interesant e modul in care l-a ofensat d-l Emil pe Albert Camus. A spus despre algerian ca e semidoct si ca are o cultura comparabila cu a unui invatator de tzara. Fireste a primit din mana mai marelui scriitor premiul pentru debut si, poate, un autograf... Ce diferenta intre generozitatea lui Camus si impertinenta post-hoc a lui Cioran.... Si ce ecart literar, nu doar moral intre ei. Cioran n-a avut curaj sa-i spuna in fatza lui Camus ce parerea are despre calitatile lui Intelectuale. Ar fi iesit cotonogit. Camus, fostul portar de fotbal, il surclasa la orice. Inclusiv la forta musculara. |