Moartea codrului
Am adus topoare să tăiem pădurea
mut bătrânul codru, mut și vântul sur
sună-a gol pământul, cad copacii, dur
nu se mai tocește de tăiat securea.
Noi tăiasem codrul încă din amurg
dimineața, însă, sub arginți de rouă
ne privim, tăiate, mâinile-amândouă
și din munte așchii dureros se scurg.
poezie de Corneliu Vasile din revista "România literară" (14 decembrie 1972)
Adăugat de Corneliu Vasile
Votează! | Copiază!
Cartea "Scriitorul vremii vremea scriitorului" de Corneliu Vasile este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Vezi și următoarele:
- poezii despre păduri
- poezii despre vânt
- poezii despre rouă
- poezii despre munți
- poezii despre moarte
- poezii despre durere
- poezii despre dimineață
- poezii despre copaci
- poezii despre bătrânețe
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.