Anotimp
Uneori cred că e bine să taci
și să asculți frunzele căzând.
Sunt singurele zgomote
Pe care le face toamna.
Pipaind pamântul cu degete ostenite.
De mult soare
de multă floare,
de multă iubire.
Vara a trecut așa ca viața unui vagabond.
încercând să spele un prăpăd
Cu lacrimile altui prăpăd.
Uneori mi-e teamă
să nu trezesc amintirile,
care mă vor devora
sfâșiindu-mi sufletul,
încărcat de toamne
și de veri fierbinti.
Doar degetele mele
Precum frunzele toamnelor
Pipăie pământul pârjolit de dragoste.
poezie de Marius Gîrniță din Rost (2000)
Adăugat de Marius Gîrniță
Votează! | Copiază!
Cartea "Despre divin si comedie" de Marius Gîrniță este disponibilă pentru comandă online la 32.00 lei.
Nu este introdusă data nașterii pentru Marius Gîrniță. [Vezi și următoarele:
- poezii despre toamnă
- poezii despre iubire
- poezii despre degete
- poezii despre viață
- poezii despre vagabondaj
- poezii despre tăcere
- poezii despre trecut
- poezii despre suflet
- poezii despre frunze
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.