Descântec de friguri
Ieși frig
Când te strig:
Din mâini, din picioare,
De unde pe X îl doare;
Din genunchi,
Din rărunchi,
Din călcâi, din cot,
De peste tot.
De sub frunte,
Fugi la munte.
Din coastă,
Fugi pe coastă,
Din mijloc-
Du-te-n foc.
Ieși, du-te, să nu te mai întorci,
Să ajungi albie de porci.
X să rămână sănătos,
Ca Domnul Hristos.
folclor românesc, din satul Pinu, comuna Brăești, județul Buzău
Adăugat de Girel Barbu
Votează! | Copiază!
1 Julia ot Cislău [din public] a spus pe 10 martie 2012: |
| Folclorul românesc, rădăcina literaturii culte, este din ce în ce mai puțin căutat, de multe ori ignorat, socotit perimat și în ultimă instanță abandonat. Această ignoranță a noastră miroase a crimă spirituală. Identitatea poporului român se pierde încet, dar sigur în hățișul "valorilor europene". Este cel mai mare păcat național. Nimeni nu ne va ierta o asemenea uriașă greșeală. Cunosc foarte puțin zona de unde este culeasă această bijuterie folclorică, spre rușinea mea, deoarece se găsește la o azvârlitură de băț de locurile care m-au creat. Acesta e un descântec pe care nu l-am identificat în nicio lucrare etnografică. E poezie pur și simplu. Felicitări neobositului culegător. |
2 M. Arin [din public] a spus pe 10 martie 2012: |
| Descântecul e frumos, dar fibra folclorică e alterată de acel nefericit X. Culegătorul, care este un bun poet, ar trebui să găsească o soluție poetică. Una fără X. Și Alecu Russo a periat puțin Miorița, imediat după ce a cules-o, la Soveja. |
3 Girel Barbu [utilizator înregistrat] a spus pe 10 martie 2012: |
| Baba, care rostea descântecul zicea : "de unde pe ... (și rosteau numele celui care era descântat)îl doare". (...) "Ion să rămână sănătos (...)." |
4 M. Arin [din public] a spus pe 10 martie 2012: |
| Excelent! În loc de X, puneți Ion! |
5 Girel Barbu [utilizator înregistrat] a spus pe 10 martie 2012: |
| Domnul meu, Ion este cel mai uzitat nume din onomastica, nu numai în zona de unde a fost preluat textul popular, ci în toată țara. Pe aici se poartă și alte nume. Dacă doriți îl rog pe Wemmaster să-l înlocuiască pe Ion cu Marin. |
6 M. Arin [din public] a spus pe 10 martie 2012: |
| Domnule Barbu, Văd că tonul meu binevoitor vă face și mai arogant. Chiar nu pricepeți că X n-are ce căuta într-o piesă de folclor autentic? |
7 Julia ot Cislău [din public] a spus pe 11 martie 2012: |
| Domnul M. Arin, Oricât v-ați strădui să fiți de binevoitor, nu veți reuși pentru că aveți o doză de răutate, mă scuzați că o spun, patologică. Nu am întâlnit în viața mea o ură atât de evidentă pentru contemporani. Pentru d=stră, doar cei ce nu mai sunt au valoare. Și eu, și, sunt convinsă că și ceilalți, au respect pentru înaintași, dar am și o stimă și dragoste și pentru urmași. Iar urmașii sunt cei pe care d=tră în comentariile postate, îi denigrați, cu scopul precis de ai desființa. Am urmărit cu atenție evoluția d. voastre, și am constatat că deși îi venerați, ceea ce nu e rău, pe clasici, nu am văzut, să le fi comentat "citatele". Ați intervenit doar când cineva a adus în discuție un text, și atunci contrazicându-l, de parcă numai d=stră dețineți monopolul cunoașterii. Eu vă respect, vă stimez și vă apreciez ca om de cultură, ca atitudine, însă am mari semne de întrebare. |
8 daniel stanciu [din public] a spus pe 11 martie 2012: |
| NU e un descantec care sa incante. "Cantecul" sau e dizarmonic precum cel interpretat de un fierar chefliu la ilău. Tarantela interioara (jocul de imagini si de talcuri sapientiale) absolut necesara pentru creatiile folclorice reusite e ca un dans de calusari executat de nonagenari entuziasti. Mentionarea lui Hristos in finalul textului e un caraghioslac. N-ar trebui sa uitam ca descantecul e o practica pagana, un ritual magic. Ce sa caute Iisus in afacerea asta clandestina? X-ul ar putea fi inlocuit prin cutarica (dar asta nu rezolva carentele de fond ale textului). Oricum de la un descantec nu poti avea pretentii literare exagerate. Scopul acestei productii folclorice e cu totul altul: trebuie sa tamaduiasca "pacientul" nu sa vrajeasca auditoriul. Din nefericire, nu mai gasesti nestemate artistice (in genul Mioritei) in vetrele parasite (sau asfaltate) ale satelor mioritice. |
9 M. Arin [din public] a spus pe 12 martie 2012: |
| Tocmai atitudinea mea ar trebui să vă trezească puțin respect. Nu sunt indiferent față de creația "urmașilor"! |