Dispariția animalelor e un fapt de o gravitate fără precedent. Călăul lor a invadat peisajul; nimeni nu mai încape de el. Oroarea de-a vedea un om acolo unde cândva puteai să contempli un cal!
Emil Cioran în Demiurgul cel rău
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Cartea "Caiete 1957-1972" de
Emil Cioran este disponibilă pentru
comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la
-99.00- 74.99 lei.
Vezi citate despre zoologie, citate de Emil Cioran despre zoologie, citate despre peisaje, citate despre cai, citate despre animale sau citate de Emil Cioran despre animale
daniel stanciu [din public] a spus pe 22 martie 2016: |
Bizar exemplul oferit de Emil. Vorbeste de disparitia unor specii de animale produsa de invazia bipedului pradator. Apoi ilustreaza : daunazi pe aici trecea un cal semet, acum vedem doar un omuletz. Ce deprimant.... Si totusi omul n-a vanat calul, ci l-a domesticit. Imblanzirea bidiviului e in interpretarea cioraniana (cu iz de prajeala nietzscheeana) o denaturare, o alterare a puritatii cabaline. Insa denaturarea nu e o disparitie. Fireste, urbanizarea fortata a avut efecte nocive asupra densitatii cabaline pe cap de taran. Daca avea nostalgia cailor (e de mirare de vreme ce calutii de pe pereti il acompaniau in permanenta) ar fi trebuit sa se intoarca in patrie. Aici calul peste tot: de la sala de gimnastica, la tabla de sah si de pe ulita pe autostrada. Cu putin noroc il poti gasi si in salamuri. Bon apetit! - cum se adresa marele eseist fostului purtator de soric din farfurie. |
Agamemnon [din public] a spus pe 23 martie 2016: |
Nu doar acest exemplu
este bizar.
Toată opera lui Cioran
(originală, stilizată
și atât de departe de geamătul existențial
al "cujetătorilor" de serie,
din gașca cărora face parte și numitul stanciu)
pare stranie la prima vedere.
Dar pentru a insinua că Cioran
s-a gândit la cai de șah
sau cai de gimnastică
(omul se referă clar la animale)
trebuie să ai o imaginație sărăcuță
și un umor de "purtător de șoric".
Dar numitul stanciu daniel
trebuie înțeles:
a spus clar că
silogismele "morfeice"
semnate de Cioran îl adorm.
De aici rezultă
aceste comentarii
de somnambul.
A spune că opera lui Cioran
e "căluți pe pereți"
(verzi, desigur!)
e mai mult decât o jignire adusă
memoriei unui mare scriitor.
Halal opinie! |