Fluturele de pe umăr

În fiecare dimineaţă
încerci să dai de tine
de tine celălalt de care-ţi e teamă
pe care nu ştii cum îl cheamă
începi să cobori, începi să urci
nu mai eşti sigur începi să încurci
adevărul cu minciuna
dorinţele cu promisiunea
şi-ntotdeauna când răsare luna
îţi vine să te salţi singur în furci

Unii mai eşuează
la prânz la amiază
dau bir cu fugiţii
se întorc o iau de la capăt
eu n-am ce să capăt
de la ea de la tine
de la fluturele de pe umăr
mă întorc şi-ncep să număr
unu doi trei cinci
până intru în clinci

poezie de Ion Untaru din inedită
Adăugat de Ion Untaru
Votează! | Copiază!