Noaptea
Aceste obiecte pe masa de scris
și portretul tău în ramă obeză
ca niște figurine răzlețe
sculptate în ceară.
Cochilia de scoică
în care a scăpat un fir de nisip
din care s-a format o perlă
și gândul la sărutul pe gâtul cu perle
când singurătatea mă leagă de scaun
și vine miezul nopții
ca un pustiu
din care nu mai apari.
Apoi păianjenii
care țes o pânză
pe care vreau să-ți ilustrez
poemul însăilat pe hârtie,
noaptea.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (20 august 2009)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre perle
- poezii despre noapte
- poezii despre sărut
- poezii despre singurătate
- poezii despre sculptură
- poezii despre păianjeni
- poezii despre portrete
- poezii despre poezie
- poezii despre obezitate
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.