Privesc din Doftana
Privesc din Doftana prin gratii de fier
Departe, în zare, un petic de cer.
E cerul sub care închisă și ea
Se mistuie-n chinuri tovarășa mea.
Puternici și tineri și plini de avânt,
Cerut-am noi muncă și-un loc pe pământ,
Dar nu ne lăsară ciocoii pe noi
Și-n lupta cea grea am căzut amândoi.
Acum stau în fiare bătut și flămând,
Ea zace bolnavă abia răsuflând.
Călăii ne-omoară în ghearele lor,
Să nu ne întoarcem napoi la popor.
Azi spargeți-mi zidul și lanțul sfăr'mați,
Să zbor ca un șoim peste nalții Carpați.
Să strâng înc-o dată tovarășa mea
Și iar să m-arunc în lupta cea grea!
poezie de Teodor Rudenko
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre zbor, poezii despre tinerețe, poezii despre prezent, poezii despre muncă, poezii despre fier, poezii despre boală sau poezii despre Carpați
Enea Aureliu [din public] a spus pe 14 septembrie 2018: |
Am cântat acest cântec la toate serbările școlare din anii '50! Evident că nu am înțeles dar am cântat cu foc . Și melodia este mobilizatoare . Aveam vreo ...8 ani .câțiva ani mai târziu am înțeles mesajul . Da, se pot spune multe! Propaganda bolșevică a fost deosebit de bine susținută în țările lagărului comunist și Europa, astăzi caustică la adresa acestor țări, a susținut și ea, prin mișcările comuniste din Franța, Italia, Spania, inclusiv financiar partidele comuniste, unice și la comanda Moscovei . Țările Europei, marile democrații, refuză să recunoască sprijinul acordat, ideologic, financiar și logistic, comunismului manifest și discreționar . Am avea nevoie de politologi serioși, determinați și limpezi la cap pentru a desluși întreaga încrengătură . Nu este nimic complicat . Absolut întreaga cohortă de comentatori, istorici, analiști, personaje politice zis credibile, se lamentează, acuză, găsesc subiecte banale, intră în derizoriul fenomenului, caută urmași ai ideologiei, au atitudine revanșardă, nici ei nu știu ce vor, dar nu se apleacă asupra fenomenului in sine, nu înțeleg nevoia de a demonstra faptul că, comunismul, toleranța față de fața brutală, discreționară, abjectă cu care s-a impus, a fost un experiment tolerat in spațiul națiunilor zise libere și democratice . Inclusiv ONU, o organizație în care țările lagărului comunist erau absolut o minoritate a fost un organism internațional care a acceptat experimentul . Pot spune chiar că l-a încurajat . Mișcarea comunistă a avut începând cu debutul secolului XX, un sprijin formidabil la nivel mondial și în mentalul majorității ușor supusă iluziei . Să nu vă imaginați că spiritul, noțiunea în sine de comunism a dispărut . Refuzul și atitudinea sunt formale, farisee . Concepția și raționamentele majorității sunt concret egalitariste, comuniste că atare . Concepte filozofice care nu pot fi negate, interzise sau supuse oprobriului . Asemenea liberalismului, social-democrației, sau chiar anarhismului . Părerea mea este că, în spațiul comentariului asumat de analiști ar trebui făcută curățenie . Cetățeanul trebuie lămurit, trebuie îndrumat corect, trebuie informat corect și trebuie lăsat să își definească opinia . Comentariul este lung! Aparține analiștilor politici . |
Agamemnon [din public] a spus pe 15 septembrie 2018: |
Da, Domnule Enea Aureliu!
"Cetățeanul trebuie lămurit, trebuie îndrumat corect, trebuie informat corect"
Din păcate,
de treaba aceasta se ocupă
lichele patentate,
ca Ciutacu și Gâdea
și alte canalii
de teapa lor.
Comunismul a avut o justificare istorică.
Doar comunismul a determinat
liberalismul social,
ca răspuns ideologic.
Care,
precum vedem
și cum o să se vadă,
are încă multe probleme fără răspuns. |
Sarbu [din public] a spus pe 16 iunie 2022: |
Legat de cantec, implicit de inchisoare, in ea au fost condamnati ai valurilor istoriei. Incepand cu tarani din 1907, legionari si comunisti, care, toti, voiau sa fie dreptate. Aceasta notiune poate avea diferite valente, singura trasatura comuna fiind inchisoarea, chinul si moartea de aici. Notiunea, doctrina, nuanta se modifica mereu, doar speranta si ideea de dreptate raman la fel. |