Dorință
Ce cețoasă-i seara-n care te doresc,
Stele, sus, în ceruri dorm pe pat de nori...
Totuși, preafrumoaso, nu mă dumiresc
De ce mă încearcă-ai dragostei fiori.
Căci, firesc, în toamnă, când frunzele mor
Dragostea-i mai stinsă ca în primăveri...
Acu-i vremea-n care sentimente dor
Toamna-i anotimpul marilor dureri.
Eu, ca nimeni altul, sunt îndrăgostit
Și de vocea-ți caldă și de trupul tău
Și pentru iubire-s gata pregătit
Și dorința mi arde inima mai rău.
Ochii tăi, iubito-s stele ce străpung
Ceața din ferestre și din ochii-mi triști...
O, dar cum putea-voi la tine s-ajung,
Când tu-ndepărtare, prin străini exiști?
Hai, trimite-mi gânduri de dorință, doar
Dacă-n brațe calde nu pot să te strâng...
Potolește-mi dorul cu-al tău dor, măcar,
Ca-n singurătate-mi, trist, să nu mai plâng.
Oare, vreodată, cândva, vor veni
Zile, împreună, să fim amândoi?
Când, într-o ființă, ne vom contopi
Ca să facem, dulce, doar un trup din noi.
... Ce cețoasă-i seara-n care te doresc
Stele, sus, pe boltă, dorm pe pat de nori...
Totuși, preafrumoaso, ce mult te iubesc,
Pătimaș și tandru pân' se ivesc zori...
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Votează! | Copiază!
| Mona [din public] a spus pe 5 iulie 2011: |
| Wow! Superbă poezia dumneavoastră! Nu înțeleg totuși de ce suferiți din dragoste pentru că sunt multe admiratoare în preajma dumneavoastră... |
| daniel stanciu [din public] a spus pe 5 iulie 2011: |
| Suferinta poetului in dragoste este direct proportionala cu dimensiunea cortegiului de admiratoare ale sale. Multe si nimic concret.... sa nu suferi? |
| Madame [din public] a spus pe 5 iulie 2011: |
| Într-adevăr, nimic concret în situația în care sunt multe admiratoare. Dar, dacă poetul este urmărit de o admiratoare perseverentă, orice plan se concretizează. Doar știți că perseverența este mama înțelepciunii. Așa că, de ce să suferi? |
| mara voinas [din public] a spus pe 22 iulie 2011: |
| Daniel Stanciu, nu mai fi ironic! Fa-ti si tu niste cortegiu, cine te opreste? Fa-te cunoscut cumva si-ai sa vezi!... |
| daniel stanciu [din public] a spus pe 22 iulie 2011: |
| Doamna, singurul cortegiu pe care mi-l doresc este unul funerar. Ramane sa racolez niste octogenare experte in arta corala a bocetului. Oare va mai fi in voce ministrul cu fusta (mai bine zis, frunza) al turismului peste vreo 40-50 de ani? Nu astept raspuns de la dvs. Timpul care le stie (sau daca nu le stie le ingroapa) pe toate mi-l va oferi. |
| mara voinas [din public] a spus pe 22 iulie 2011: |
| Hadi' bre! Cat sarcasm pi tine, Daniel Stanciu! |
| daniel stanciu [din public] a spus pe 23 iulie 2011: |
| Inexact. Sunt mai tanar decat poetul (cu cel putin un lustru - juma' de deceniiu). Mara, nu-ti da intentiile in vileag facand conversatie cu mine. Pe de o parte cand te adresezi poetului ii stimulezi glandele lacrimale susurand ca ai vrea sa "topesti distanta" ca papila incinsa inghetzata, iar cand ma ironizezi in dulcele grai moldovenesc (mai dulce ca harbuzu' rascopt) declari ca notorietatea e cea care atrage un cortegiu de admiratoare. Care va sa zica faptul ca poetul e cunoscut te-a facut sa te afilizei la alaiul dumisale de bacante neprihanite! |
| mara voinas [din public] a spus pe 23 iulie 2011: |
| Daniel, nu ma intereseaza varsta ta. Restul comentariilor m-au facut sa rad si-ti multumesc pt asta. Si restul admiratoarelor cuiva, (in cazul de fatza, ale poetului Boris Ioachim), nu ma intereseaza, nu ma deranjeaza. Spune fiecare ce are de spus. Traiasca libertatea de expresie! Asadar, amici? |
| daniel stanciu [din public] a spus pe 23 iulie 2011: |
| Doamna, partea legata de varsta nu era adresata dvs., ci unei cucoane care zicea ca-s fosila. Poate doar spiritul imi e fosilizat. Sunt o fosila metaforica. |
| mara voinas [din public] a spus pe 24 iulie 2011: |
| Cred ca spiritul nu are varsta. Doar trupul este atins de trcere. Iar daca vreti fosile, mergeti sa le vedeti la un muzeu; faceti-va un bine, nu le cautati in voi insiva! |
| daniel stanciu [din public] a spus pe 24 iulie 2011: |
| Are si spiritul varstele lui. In ultimul timp cica are o rata a mortalitatii mai mare decat trupul. Daca va referiri la spirit ca la un parazit divin care s-a oplosit in corpul nostru si care e imun la continua lui degradare, m-ati pierdut pe drum. Au si parazitii mandria lor. Pe mine ma viziteaza numai cei de rang inferior: oxiurii, teniile si dupa ce voi da banuzutul popii sa-mi cante ceva de petrecere (petrecanie) sunt convins ca nu ma vor ocoli verisoarele lor fara ifose, ramele. V-am spus, raspunsul meu despre partea fosilizata a subsemnatului era adresat unui doamne care a afirmat despre mine ca sunt o vietate jurasica. Oi fi, dar numai spiritual. Inteleg prin spirit un anume mod de a te raporta la ce se intampla si ce nu se intampla cu tine in aceasta lume de... Inlocuiti punctele de suspensie cu un produs culinar dulce de provenientza turceasca. |
| mara voinas [din public] a spus pe 24 iulie 2011: |
| Daniele, nu te mai plafona in carcoteli si filozofii macabre. Iesi, mai bine si priveste cerul, soarele; da o fuga pan' la marginea padurii... Intreaba copacii... (daca la doi metri sub pamant traiesc inelatele de care ziceai...) |
| daniel stanciu [din public] a spus pe 24 iulie 2011: |
| Afara e innorat, deci s-a zis cu cerul. Cand o sa iasa soarele o sa ma prajesc ca o omleta uitata pe foc de o gospodina inraita care invata cu sarg sa gateasca uitandu-se la emisunea Cireasa de pe tort. Sa fug, nu fiindca la varsta mea ori rad plozii de mine, ori dau de banuit politistilor. La marginea padurii sunt atatea gunoaie incat ti se taie pofta sa mai faci conversatie cu fratele codru ca Eminescu in poezia "Codrule, codrutule". Cel mult te trece un fior care anunta o descarcare fiziologica (nicidecum spirituala). Inelatele cresc, doamna in pamantul patriei. Deasupra nu mai creste mare lucru. Daca ma vor ingropa in beton voi ruga pe un amic pescar sa arunce peste mine cu momelile sale. In felul asta voi salva cativa pesti acvatici ai tarii mele. Sa nu mai zica Chenedi ala ca nu fac nimic pentru tzara si ca doar cer una alta de la ea. |
| Madame [din public] a spus pe 2 august 2011: |
| Există fosile pe site? Nu știam. Oricum, sensibilul și adulatul poet este tinerel și nu are spiritul fosilizat, precum așa-zisa fosilă metaforică. |
