Evenimente triste...
Evenimente triste, mai zilnic se petrec...
Alături și cu ele, clipele mele trec.
Aș vrea să fiu neutru, să fiu nepăsător
Dar suferința lumii durerile-i mă dor.
Adânc mă întristează și câinii, ce hulpav,
Adulmecă-n gunoaie, cu-un aer trist și grav -
La fel mă întristează bețivul fistichiu,
Ce stă la colț și cere, zadarnic, un rachiu.
Trăim în vremuri tulburi și pline de păcate
Dar Dumnezeu, din Ceruri, le judecă pe toate
Și cred că dintre inșii-ngâmfați și pudibonzi -
Și boschetarii străzii îi vrea pe vagabonzi
Alăturea să-i fie, precum Lazăr săracul...
Pe cei plini de parale îi va da-n iad, la dracul.
Căci vagabonzii străzii acești nefericiți
Sunt mai curați la suflet, mai buni și mai cinstiți,
Decât bogații care, prostește-și etalează,
Luxul ce-i înconjoară și-n generoși pozează...
Căci toată dărnicia, pomenile ce fac
Făcute sunt din furturi din buzunar sărac.
Ce tristă-ncrengătură e-n lumea asta lașă!
Între cei plini de trudă și cei ce se îngrașă,
Din munca-nrobitoare a-acelora cinstiți...
Dar, oare-n lutul veșnic, care-s mai fericiți?
Acei ce lasă-n urmă nemeritate-averi
Sau cei ce pleacă-n țărnă și scapă de poveri?
Acei ce sărăcia o poartă-n piept o schijă
Sau cei ce pentru-avere, tot tremură de grijă?
Eu cred că-ntre bețivul, de-o țuică rău-dorit
Și cel ce, peste noapte, ușor s-a-mbogățit,
La Domnul se va duce bețivul fericit
Pentru că-n astă lume, trăit-a chinuit.
Căci viciul său îi vine din neputințe adânci
Deși, poate, c-odată, el a muncit pe brânci...
Dar tot a mers pe loc și atunci când a văzut
Că trage-n jug zadarnic în patimă-a căzut.
O, voi bogații lumii, din rapturi înălțați,
Cu voi în iad eu fi-voi să văd cum vă scăldați
În chinuri fără seamăn, fără-a putea scăpa
De a vedea sărmanii în raiuri cum vor sta.
Și asta mă va face de-a-ntregul fericit
Chiar dacă asta-nseamnă și eu să fiu muncit
Alături și cu voi... dar dacă acesta-i prețul
O să-l plătesc de-a pururi ca să v-arăt disprețul...
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tristețe
- poezii despre vagabondaj
- poezii despre sărăcie
- poezii despre religie
- poezii despre generozitate
- poezii despre fericire
- poezii despre viață
- poezii despre timp
- poezii despre suflet
1 Vedetot Ion [utilizator înregistrat] a spus pe 17 iunie 2011: |
Frumos. Felicitări! |
2 Condorul [din public] a spus pe 17 iunie 2011: |
Zdrobiți orânduiala cea crudă și nedreaptă, Ce lumea o împarte în mizeri și bogați! Atunci când după moarte răsplată nu v-așteaptă, Faceți ca-n astă lume să aibă parte dreaptă, Egală fiecare, și să trăim ca frați! (M. Eminescu, Imparat si proletar) Nimic nou sub Soare, aceleasi dureri ale lumii le canta si Eminescu, asa cum astazi le canta poetul Boris Joachim. Frumos. |
3 maira [din public] a spus pe 18 iunie 2011: |
Cat va fi omenirea, va exista bucurie si durere, dreptate si nedreptate! Asa ca, dragul meu domn Ioachim, da-mi voie sa nu fiu de acord cu d-ta, cel care vrei sa mergi in iad, doar ca sa te bucuri de chinurile celor ce merita iadul. Si asta nu noi stabilim, ci Dumnezeu, care din ceruri le judeca pe toate, cum bine spui. De ce consumi energie, ca sa te revolti? Eu cred ca bogatii sunt mai nefericiti decat ceilalti si trbuie compatimiti. |