Atunci când...
Atunci când nu ştii cât costă trădarea
Întreabă de cei ce-au pierdut soţi şi fii,
Atunci când nu ştii ce înseamnă uitarea
Priveşte bătrânii uitaţi de copii.
Atunci când iubitul nu te iubeşte
Gândeşte-te tu câte inimi ai frânt,
Atunci când vezi fierul cum rugineşte
Dă-ţi seama că timpul e scurt şi e sfânt.
Atunci când te vezi fără bani şi sărac
Priveşte lumea flămândă, murdară,
Atunci când cazi jos, nu sta trist şi posac,
Ştergeţi genunchii şi ridică-te iară.
poezie de Natalia Popusoi (2010)
Adăugat de Natalia Popusoi
Votează! | Copiază!

1 Dorin Teoderescu [din public] a spus pe 16 decembrie 2010: |
M-ai facut sa zambesc, Eu care-s trist, Nascut si-asa traiesc, Intunecat ca un artist. Dar citind eu poezia ta, Imi reda zambetul, Pe lumea asta nu e alta, Sa-mi schimbe mie chipul. Si-ti multumesc, Acum tarziu in noapte, Necunoscut-o te citesc, Zambesc...in soapte. |
2 natalia popusoi [utilizator înregistrat] a spus pe 18 aprilie 2011: |
Foarte placut comentariu. Mersi necunoscutule ![]() |
3 Vedetot Ion [utilizator înregistrat] a spus pe 18 aprilie 2011: |
Dră Natalia, nu ştiu dacă ai mai postat pe sait şi alte poezii, dar cea de mai sus este destul de reuşită, dacă mai ai şi altceva fă-mi bucuria de a te citi. Nu înţeleg însă un lucru, de ce din 16 decembrie 2010 până acum, nu ai avut curajul să îi mulţumeşti lui Dorin? Felicitări şi mult succes! |
4 natalia popusoi [utilizator înregistrat] a spus pe 26 aprilie 2011: |
Nu am vazut comentariul pina acum, dar imediat ce l-am citit am multumit ![]() |