Flori de mosc
Unde ești că nu mai știu
Fiule, să te cunosc?
Mamă, s-a făcut târziu
Pentru florile de mosc
Te-a furat un fir de apă
Și-am rămas singur pe mal
Bătrânețile tot sapă
Zidurile în aval
Dacă mor, renasc în tine
Ca un dor de menestrel
Când zăpezi diamantine
Strălucesc într-un tunel
Mamă, s-a făcut târziu
Și m-a prins un dor de ducă
Dacă mor, nu mai înviu
florile. Și se usucă
Dac-aș ști unde-i eroarea,
M-aș opri din căutat
Că-mi doresc eliberarea
Și odihna, vinovat
Nu-mi e teamă de dubine,
Nici de luciul lor opal
Vezi cum ninge peste mine
Și am devenit cristal
Florile de mosc ucise
De ozonul lor avid
Încăperile-s închise
Și eu bat cu pumnu-n zid
Nimeni nu m-aude, strig
Până-am să devin ecou
S-a făcut în lume frig
Și mai trist ca-ntr-un cavou
Dac-aș ști pe unde drumul
Taie lanțul de carate,
Dintr-un om, numai parfumul
Trece în eternitate!
Mi-am dus viața pe-o fregată
Să mă judeci cu blândețe:
Am ajuns la cap și, iată
Mă înclin marii altețe
Ia nesomnul meu cu tine
Ca un cântec de vioară
Lebedele, să știi bine,
Nu mai mor a doua oară
Și-l vei duce mai departe
Ca o sagă de-ntrebări
Fiecare om, o carte
Datorează pentru dări
Mâna ta de chiparos
Să-mi însemne locul crucii
Drumul lung și greu pe jos
Prin livezi când saltă cucii
Lasă doar să plângă luna
Peste slovele de fier
Zborul naște zbor întruna
Și misterul, alt mister!
Muntele și-a-nchis izvorul
Peste care nu se trece
Doar căderilor, fiorul
Împrumută unda rece
Că mă știu avar de umblet
Și cu dorul în spinare
Ceru-ntreg îl am în suflet,
Și mă-ncarcă de splendoare!
poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre flori
- poezii despre dor
- poezii despre devenire
- poezii despre zăpadă
- poezii despre zgârcenie
- poezii despre vioară
- poezii despre vinovăție
- poezii despre viață
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.