Miorița colind
Sus în vârful muntelui,
Oi, linu-i lin, (refren)
Sub crucița bradului,
Erau trei păcurărei
Cu oile p-îngă ei.
Păcurarii țin un sfat,
Pre cel mai mic l-au mânat
Să întoarne oile,
C-o rătăcit bietele.
Oile le-o înturnat,
Dar grea lege i s-o dat:
Ori să-l taie, ori să-l puște,
Ori să-l puie-ntre țepuște.
El o strâgat cătră ei:
- O, dragi, frățiorii mei,
De s-a-ntâmpla să mor eu,
Nu mă-ngropați în temeteu,
Nici în verde țintirim,
C-acolo voi fi străin;
Ci-n staulul oilor,
În jocuțu mieilor.
Și drag, fluierașu meu,
Puneți-l la capu meu.
Când or sufla vînturi grele
Să-m fluere hori de jele.
Săracele oi cornute,
Cum m-or căuta pre munte;
Și dragi, mielușeii mei,
Cum m-or căuta și ei.
folclor românesc
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre oi
- poezii despre munți
- poezii despre verde
- poezii despre superlative
- poezii despre sfaturi
- poezii despre moarte
- poezii despre legi
- poezii despre colinde
- poezii despre brazi
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.