Festivalul Sao Joao de la Porto. Mitinguri cu mici și bere, departe de duhul ascezei și de hrana cu miere și lăcuste sălbatice, sărbători păgâne cu nume creștin.
citat din Marius Matei
Adăugat de Ron Varese
Votează! | Copiază!
Cartea "Catehismul invierii. Pelerinaj spre lumina" de
Marius Matei este disponibilă pentru
comandă online cu preț redus, la doar
-9.00- 7.99 lei.
Vezi citate despre sărbători, citate despre miere, citate despre creștinism, citate de Marius Matei despre creștinism, citate despre bere sau citate despre apicultură
Claudiu Raducu [din public] a spus pe 2 decembrie 2010: |
De cativa ani autoritatile Timisoarei cauta sa impuna modelul asa-zisului "targ de craciun german" umpland centru orasului, chiar in fata catedralei ortodoxe, cu zeci de tarabe cu carnati, ciolan afumat, fripturi si alte produse de carne precum si bauturi, chiar in timpul postului craciunului. Este un eroism sa poti sa traversezi tarabele mai ales cu copii la brat in drum catre si de la slujbele religioase. Este o sfidare grosolana a traditiilor poporului nostru si o incitare la paganism. O ispitire perversa |
daniel stanciu [din public] a spus pe 2 decembrie 2010: |
Targurile de acest fel sunt "provocari capitaliste". Oriunde se "aglomereaza" omul evlavios (cu hemoglobina induhovnicita) sau ateu convins (adica pana la primul necaz) se creeaza premise favorabile pentru practicarea negustoriei ambulante. Un grup de cercetatori americani care a studiat pietatea mioritica a constatat un fenomen fiziologic surprinzator: ceremoniile religioase deschid apetitul culinar al conationalilor (si coreligionarilor) nostri. Dupa ce bate doua trei matanii si pupa cel putin tot atatea icoane romanasul simte, in compensatie la efortul muscular, un gol interior (localizat in miezul fiintei sale spirituale: stomacul). De aceea, este cat se poate de normal (intr-o logica a economiei de piata) ca "regele consumator" (din republica noastra semi-prezidentiala pana a venit Basescu) de servicii religioase sa fie servit cu de-ale gurii. La roman orice gen de iubire, in special cea religioasa (sa nu uitam ca valahul are in gena sa spirituala ortodoxia, cum spunea Nae Ionescu), trece prin stomac. Sintagma "hrana spirituala" nu se refera la anafura din timpul slujbei, ci la chiolhanul de dupa. Paler constata cu mahnire ca romanul adulmeca mirosul de mititei chiar si in Vinerea Mare, apreciind probabil la Mantuitor prestatiile sportive de halterolif si alpinist. |