Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
<div style="background:#fff;border:#bbb dashed 1px;padding:5px"><div style="margin:10px 0"><strong>Domniţa Voichiţa</strong></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=79797" style="color:#000;text-decoration:none"><i>"Atunci voios şi aprig ea<br>războiul în fruntea oştii sale a trecut."<br>Puşkin: Poltava</i></a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=79797" style="color:#000;text-decoration:none">Cu adormitele lui valuri<br>se mişcă Sociul între maluri<br>Şi pe deasupra lui uşor,<br>abia se simte-o dulce boare<br>de vânt, ce-n drum spre-o altă zare<br>pe mai departe pleacă-n zbor.<br>Ici-colo, salcia pletoasă,<br>pe maluri, tânăra-i tulpină<br>spre faţa râului şi-o-nclină<br>Vorbind cu unda somnoroasă.<br>Şi Sociu-n matca lui bătrână<br>c-un murmur şoapta i-o îngână.<br>Prin pânza apei străvezie<br>arar un peştişor tresare<br>Şi iar în adâncimi dispare<br>ca o săgeată argintie;<br>sau câte-un pui de rândunică<br>muindu-şi vârful de aripă<br>zglobiu coboară pentr-o clipă<br>Şi iar spre ceruri se ridică.<br>Iar alteori, pe înserate<br>o luntre lunecă uşor<br>cu două umbre-mbrăţişate<br>În legănarea unui dor:<br>pescarul tânăr, în neştire<br>ca-n vis, cu draga lui plutind....<br>Atunci din ceruri, de uimire<br>cu-ascunsă patimă şi jind,<br>privind umana fericire<br>mai vii şi stelele se-aprind.<br>Dar, iată, zăngănit de arme<br>dă toată liniştea s-o sfarme<br>Şi-un ţipăt crunt: "război, război"<br>cu spaimă-n suflete pătrunde<br>Şi — Dumnezeu mai ştie unde? —<br>Îndrăgostiţii amândoi<br>se duc, se pierd printre răchite,<br>În luntrea cu lopeţi grăbite.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=79797" style="color:#000;text-decoration:none">Stau două tabere-n tăcere<br>pe maluri, cu priviri severe<br>pândindu-se în ceas avan.<br>Se ceartă între dânşii fraţii<br>Români ce-s fiii unei naţii<br>coborâtoare din bărbaţii<br>viteji ai marelui Traian.<br>Căci iată, al Moldovei Tată,<br>Ştefan, erou între eroi,<br>slăvit de românimea toată,<br>cu vodă Radu să se bată<br>porneşte astăzi în război,<br>În multe bătălii călită,<br>oştirea lui stă pregătită<br>Şi-aşteaptă al poruncii semn.<br>Iar Ştefan astfel îşi cuvântă<br>Înflăcăratul lui îndemn:<br>"Voinici cu inima bărbată,<br>voi, dragii mei oşteni şi fraţi,<br>o rugă Domnului nălţaţi.<br>De Dreapta-o Sfântă nu o dată<br>am fost în lupte apăraţi<br>Puternică-i valaha ţară,<br>e plin de aur Radu-al ei,<br>dar pentru-al vostru sfânt temei,<br>străbunul paloş să nu zacă<br>tăcut şi ruginit în teacă!<br>Porniţi la luptă, pui de lei!<br>Să nu daţi neamul de ocară,<br>că altfel grea va fi dojana<br>pe ginta noastră moldoveana,<br>pe oastea şi pe Domnul ei!"<br>Atât vorbi. Căutătura<br>Şi-o aţinti apoi spre-ai săi.<br>Şi a simţit deplin căldura<br>acelor inimi de flăcăi<br>ce i-au răspuns c-un falnic "Ura!"<br>Înfiorând şi munţi şi văi.<br>Prelung un bucium dă semnalul.<br>Se-azvârle Vodă-n şea, măreţ.<br>Nerăbdător nechează calul<br>Şi tremură sub călăreţ.<br>Apoi copitele-şi avântă<br>Şi drumului se-aşterne-n zbor<br>Şi unde ţărna o frământă<br>se-nalţă o perdea de nor.<br>Răsună-n patru zări ecoul<br>sublim al glasului domnesc<br>ce porunceşte:<br>"înainte!"<br>Şi toţi năvală-n vijelii<br>pornesc, iar soarele fierbinte—<br>răsfrânt din marele-i tării<br>pe zale cu-argintate ţinte—<br>Şi el ia parte-n bătălii,<br>pe coifuri, lănci şi steaguri sfinte<br>jucându-şi razele aurii.<br>În toiul luptelor, în grabă<br>cu spada-ntinsă spre Ştefan<br>se-arunc-orbeşte un oştean.<br>Dar lovitura lui e slabă<br>Şi vodă nu-i atins defel.<br>Prin oţelitele lui zale<br>nu trece paloşul de-oţel<br>Şi mândru-n fruntea oştii sale<br>se-arată tot mai teafăr el.<br>Pesemne-a fost să-l dăruiască<br>Şi soarta c-un destul noroc,<br>căci n-are fala strămoşească<br>un alt Ştefan să pună-n loc.<br>De-aceea pronia cerească<br>ni l-a păstrat ca pe-un zălog.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=79797" style="color:#000;text-decoration:none">Acolo unde în urgie<br>se-avântă Ştefan-Voievod,<br>e pas cu pas în bătălie<br>urmat de-un credincios aprod.<br>Şi ei vegind la datorie<br>cu cinste slujba şi-a-mplinit<br>făcându-l una cu ţărâna<br>pe acel duşman nelegiuit<br>ce-asupra domnului său mâna<br>să şi-o ridice-a îndrăznit.<br>Dar mila-l prinse când sărmanul văzu,<br>lăsând privirea-n jos,<br>pe cel răpus. Era duşmanul<br>atât de tânăr şi frumos!<br>"Păcat de el că înainte<br>mi-l scoase ceasul blestemat!<br>Altminteri, zău, l-aş fi cruţat..."<br>Şi-a spus cu-nceţoşată minte,<br>cu sufletul împovărat,<br>Ştergându-şi lacrima fierbinte<br>aprodul trist şi-ngândurat.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=79797" style="color:#000;text-decoration:none">Cu somnoroasele lui unde<br>Se scurge Sociul liniştit,<br>Dă soarele în asfinţit,<br>Şi după dealuri se ascunde.<br>A nopţii mantie-nstelată<br>o-mbracă zările pustii.<br>Pe cerurile ei târzii<br>se plimbă luna-ndurerată<br>Şi raza-i tristă şi-o revarsă<br>pe cei ce-n nemurire duşi<br>acuma zac pe câmp răpuşi<br>cu faţa în ţarini întoarsă.<br>Se vede soarta-ndurătoare<br>o moarte blândă le-a trimis.<br>Cum zac pe câmpul de onoare<br>ei parcă-mbrăţişează-n vis<br>pământul strămoşesc pe care<br>al biruinţii steag e scris<br>cu jertfa lor triumfătoare.<br>Sublim li-i somnul-n veşnicie!<br>Eu moartea lor o pizmuiesc<br>Şi-un astfel de sfârşit doresc<br>să-mi fie hărăzit şi mie!<br>Căci mult mai bun mi-ar fi ca traiul<br>trândav al patimei lumeşti<br>În care nu poţi să-ntâlneşti<br>decât trădarea, putregaiul<br>Şi amici din cei cu două feţe,<br>cu suflet sterp şi venetic,<br>nesimţitori la frumuseţe,<br>vicleni şi laşi şi de nimic.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=79797" style="color:#000;text-decoration:none">Rănit în bătălie, Radu<br>cu câţi oşteni i-au mai rămas,<br>trecându-i Dâmboviţei vadul,<br>Înfrânt spre ţara lui s-a tras.<br>Dar în Suceava, sub mari arce<br>de flori, în cântec de norod,<br>În Scaunu-i domnesc se-ntoarce<br>Ştefan, cu-al biruinţei rod.<br>Din falnicii Carpaţi şi până<br>În Serbia, departe-n zări,<br>Şi de la Dunărea bătrână,<br>la ţărmul vechi al Negrei Mări,<br>de spada lui cutezătoare<br>Şi nendoită de furtuni<br>Sunt puse semne de hotare<br>pământurilor din străbuni,<br>Osmanul, ungurul, poleacul,<br>cu teamă, slava-i recunosc.<br>Ca rudă şi prieten, placul<br>i-l face ţarul de la Mosc;<br>iar papa Sixt, cu-al sanctităţii<br>lui har îl laudă deplin,<br>numindu-l "Prinţ al libertăţii"<br>Şi- "Atlet al neamului creştin"!<br>Ce oare încă de la soartă<br>Şi altceva ar mai fi vrut<br>că umblă-atât de abătut<br>de parcă-o mare grijă poartă?<br>Ce nouri îi întunecară<br>mândria lui de voievod?<br>Ce gânduri negre oare-l rod?</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=79797" style="color:#000;text-decoration:none">La Soci, pe-a Radului fecioară<br>În lupte-a prins-o un aprod.<br>Şi-acum, Domniţa-ntr-o chilie<br>e-nchisă-n turnul sucevean<br>Şi-şi plânge viaţa în robie<br>Şi-şi blestemă pe-al său duşman,<br>Ci şoapte-n târg, clevetitoare,<br>Încep să umble despre Domn<br>că ziua-ntreagă tihnă n-are<br>Şi noaptea-ntreagă n-are somn.<br>Că tot spre turn îşi face cale<br>să vadă cu Domniţa ce-i?<br>Că zi şi noapte-i dă târcoale<br>Şi e topit de ochii ei....</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=79797" style="color:#000;text-decoration:none">(Sfârşitul părţii întâia)</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=79797" style="color:#000;text-decoration:none"><br>Partea a doua<br>E-atâta jale-n tânăr pieptul el<br>Căci dorul libertăţii o ucide.<br>Obrajii-s pali. Dar în priviri livide<br>Se-ascund răzvrătitoarele scântei.<br>Ci nu sta întristată... Doar să vrei<br>Şi poarta temniţei se va deschide!</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=79797" style="color:#000;text-decoration:none">Lermontov: Vecina</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=79797" style="color:#000;text-decoration:none">În vremi ce sunt demult purcese,<br>pe-un câmp paraginei lăsat,<br>ai Genovei negustorese<br>feciori cetate-au înălţat.<br>Dar nu ştim nici de ce-o zidiră,<br>nici pentru cine şi nici când.<br>În ea muntenii locuiră,<br>apoi s-au pripăşit pe rând<br>din lumea-ntreagă toţi fugarii<br>de-un slobod drum aici atraşi:<br>Silvanii, ungurii, tătarii,<br>muscali, bulgari, sârbi, leşi şi saşi<br>Şi toţi câţi vânturaţi ca pleava<br>să vie prins-au obicei.<br>Cetăţii i s-a spus Suceava<br>După un râu din preajma ei.<br>Aşa îmi fuse povestită<br>de un unchiaş sfătos şi bun<br>legenda ei învăluită<br>de ceaţa unui timp străbun.<br>Coloane drepte-i ţin frontonul<br>pe-un zid ce încă-i nesurpat<br>Şi stă şi azi pe el blazonul<br>lui Andrei Doria sculptat.<br>Acoperit de muşchi şi viţă<br>se-nalţă sumbru şi temut<br>un turn şi tânăra Domniţă<br>În el cu jale-a petrecut.<br>Din geamul scund, spre zări, tăcută,<br>cu ochii marii suferinţi<br>privea spre ţara ei pierdută<br>Şi suspina după părinţi.<br>Iar pe obrajii ei, amare,<br>ca pe petala unei flori,<br>dau licăr de mărgăritare<br>Şi lacrimile uneori.<br>Dar ea, smerită sub icoană,<br>Îngenunchea cu gând supus,<br>punându-şi fără de prihană<br>nădejdea toată-n Cel-de-Sus.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=79797" style="color:#000;text-decoration:none">Acum ea zace zăvorâtă<br>Într-o chilie mohorâtă<br>de dorul patriei tânjeşte<br>Şi-n nimeni milă nu trezeşte.<br>O vorbă nimeni nu-i să-i spuie<br>că-n preajma ei un altul nu e<br>decât străjerul de la uşă,<br>ursuz, cu chipul de cenuşă,<br>tăcut şi fără de privire,<br>Într-o cumplită-ncremenire.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=79797" style="color:#000;text-decoration:none">Ci Ştefan către turn cutează<br>Şi-n prag ajuns, se minunează.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=79797" style="color:#000;text-decoration:none">La baldachin perdeaua-i trasă<br>Şi-n aşternutu-i de mătasă<br>c-o sfântă nevinovăţie<br>Domniţa-n visul ei zâmbeşte.<br>Roşaţa din obraji e vie<br>apoi ca neaua se topeşte<br>Şi-ntreaga, dulcea ei suflare<br>e numai dor şi desfătare.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=79797" style="color:#000;text-decoration:none">"O, Doamne, îngeresc i-e somnul!"<br>vrăjit îşi zice Ştefan Domnul<br>veghind în prag şi-ar fi în stare<br>un veac întreg, în nemişcare<br>aici să stea, să tot privească<br>făptura ei dumnezeiască.<br>Voichiţa pleoapele-şi ridică<br>În dulce revărsat de zori.<br>Cu ochii galeşi visători,<br>priveşte-n jur. Deodată strigă:</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=79797" style="color:#000;text-decoration:none">Ah, Voievodul! şi aici<br>vii toată tihna să mi-o strici!<br>Om rău, cum oare te înduri<br>de tată să desparţi o fiică<br>Şi ţara ca un hoţ să-i furi<br>Şi stăpânirea să i-o iei?<br>Ce mârşăvie venetică<br>te-aduse iar în ochii mei?<br>Hai, fugi din cale-mi! Pleacă! Piei!</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=79797" style="color:#000;text-decoration:none">Ştefan:</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=79797" style="color:#000;text-decoration:none">Cu multă vreme înainte,<br>Voichiţo, vai! am aşteptat,<br>cu sufletul îndurerat,<br>dojenitoarele-ţi cuvinte.<br>Mâhnirii tale îi sunt vina.<br>Păcatul să-l răscumpăr vin.<br>Căci vieţii, tu îmi eşti lumina<br>Şi numai ţie mă închin.<br>Trăieşte tatăl tău, întreagă<br>Îi dau moşia înapoi!<br>Şi tronu-i dau căci tu mi-eşti dragă<br>Şi doar pe tine eu te voi!<br>Arată-te îndurătoare<br>cu ale mele suferinţi!<br>Ţi-aştern şi slava-mi la picioare<br>Şi falnicele-mi biruinţi —<br>dar tot ce-a fost urât odată<br>uitat rămână în vecii.<br>Îţi cer cu inima curată,<br>Voichiţo, Doamna mea să fiii</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=79797" style="color:#000;text-decoration:none">Voichiţa:</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=79797" style="color:#000;text-decoration:none">Măria-ta, ce mişcătoare<br>cuvinte te pricepi să spui!<br>Dar uiţi că-ntemniţată-s oare?<br>Şi unde? şi din vina cui?</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=79797" style="color:#000;text-decoration:none">Ştefan:</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=79797" style="color:#000;text-decoration:none">De ce cu-atâta nedreptate,<br>Voichiţo, mă mâhneşti mereu?<br>Au n-ai întreaga libertate?<br>Nu în robia ta sunt eu?<br>Întinde-mi, scumpo, dalba-ţi mână<br>Şi toţi oştenii mei te vor<br>cinsti ca Doamnă şi Stăpână<br>a Domnului şi-a ţării lor!</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=79797" style="color:#000;text-decoration:none">Voichiţa:</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=79797" style="color:#000;text-decoration:none">Dar chinu-ntemniţării mele<br>cum poate fi uitării dat?<br>Doar sângele-ar putea să spele<br>acest înjositor stigmat.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=79797" style="color:#000;text-decoration:none">(Sfârşitul părţii a doua)</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=79797" style="color:#000;text-decoration:none"><br>Partea a treia<br>Şi-n ţara noastră-n vremi trecute<br>când încă neamul moldovean<br>Îşi mai păstra a sa virtute<br>de neânduplecat Roman<br>robiei neplătindu-i biruri,<br>erau petreceri şi la noi<br>Şi se făceau şi-aici turniruri<br>În care se-ntreceau eroi.<br>Şi toţi atunci pe-aceeaşi treaptă,<br>de la păstori pân-la boieri,<br>cu Domnul ţării-n luptă dreaptă<br>uitau de rang, de neam, de-averi.<br>Iar fetele, ca o răsplată,<br>Împodobeau pe-nvingători<br>cu o cunună minunată<br>din cele mai frumoase flori.<br>Şi-avea nu-ntotdeauna parte<br>slăvitul ţării Voievod<br>cununa gloriei s-o poarte<br>ci omul simplu din norod.<br>Atunci, cu-nflăcărată odă<br>toţi barzii îl suiau în slăvi<br>pe cel ce-l întrecea pe Vodă<br>cu vitejeştile-i isprăvi.<br>Şi către el cătau cu-ardoare<br>priviri focoase de femei<br>că nici nu mai ştia sub soare<br>mai mare fericire ce-i.<br>O, vremi de înălţare sfinte!<br>Pe plaiurile strămoşeşti<br>de ele, azi, ne-aduc aminte<br>doar cântecele bătrâneşti.<br>Căci fala veche-a fost să piară<br>Şi lumea-ntreagă a uitat<br>că e la Dunăre o ţară<br>c-un neam atât de apăsat.<br>Ba, unii spun chiar şi-n batjocuri<br>că-i neam robiilor menit....<br>Dar ce-a fost el pe-aceste locuri<br>ce fapte mari a săvârşit,<br>cum, înfruntând Sublima Poartă<br>Şi-atâţi bezmetici venetici,<br>tot el a Europei soartă<br>o hotăra, luptând, aici,<br>sub vânturile vremii toate<br>de care n-a putut fi zmult!<br>Vai, toate-acestea, din păcate,<br>uitate sunt demult, demult.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=79797" style="color:#000;text-decoration:none">Ci iată, străluceşte slava!<br>Bat toate tobele-n Suceava<br>căci Ştefan-Vodă hotărăşte<br>voinicii-armura să şi-o-ncingă<br>Şi să se lupte bărbăteşte<br>iar cel ce-i mai viteaz, să-nvingă!<br>Şi-arată sărbătoarea faţa.<br>Un freamăt viu cuprinde piaţa<br>cu flamuri mari împodobită,<br>cu lanţ de-argint împrejmuită.<br>Iar dincolo de lanţ se-ndeasă<br>cu veselie zgomotoasă<br>mulţimea mustăcioasă care<br>aşteaptă-ntrecerea cea mare.<br>Bătrânii cu nepărtinire<br>privind a luptei îndârjire<br>pe tineri vrând să-i necăjească<br>Încep în glumă să vorbească:<br>"Ehei, în vremea dinainte<br>erau mai falnici luptătorii<br>Şi-aveau şi sânge mai fierbinte!<br>Azi de nimic nu-s buni feciorii,<br>abia pot sufletul să-şi tragă<br>că-ntrânşii n-au un pic de vlagă!<br>E drept că vremea ni se duse...<br>Da-n vremea noastră altfel fuse."</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=79797" style="color:#000;text-decoration:none">De-odată însă, o mişcare,<br>Înconjurat de-aprozi, călare<br>În piaţă intră Voievodul<br>Încins cu vitejeasca-i spadă.<br>Voios salută el norodul<br>care se-nghesuie să-l vadă.<br>Frumoasele, uitând sfiala,<br>spre el şi ele dau năvala,<br>În ochii lor ca-ntr-o oglindă<br>vor chipul Domnului să-l prindă.<br>Dar Ştefan-Vodă mândru trece<br>cu ceata care îl petrece<br>tăindu-i pârtie prin lume,<br>ducându-l către un cort anume<br>drapat cu scumpe catifele,<br>cu stema zimbrului pe ele.<br>Un slujitor în grabă mare<br>o scară aurită-i pune<br>Şi îl ajută să coboare<br>căci anevoie se supune<br>trăpaşul lui ca un tăciune,<br>de seminţie-arabicească,<br>deprins în lupte să gonească<br>Şi care-acum, nervos, în jocul<br>copitelor, frământă locul.<br>Văzduhul fierbe de urale<br>În lauda Măriei-sale<br>Şi cântece de bucurie<br>cinstesc măreaţa lui domnie.<br>Da-n cort e tihna lui de-o clipă<br>că iar ca şoimul se-naripă<br>Şi ager iar pe cal se-aruncă<br>lăsând aprodului poruncă<br>să deie zvon în tot norodul<br>că fi-va astăzi Voievodul<br>cu cei viteji să se întreacă,<br>dorind să afle, astfel, dacă<br>povara grijilor şi anii<br>cei mulţi în luptă cu duşmanii<br>nu i-au ştirbit cumva nesaţul<br>de-a-şi încleşta pe spadă braţul.<br>Şi dă aprodul glăsuire<br>poruncii întru împlinire:<br>"Din luptători, acela cine<br>la glorie şi cinste ţine,<br>să iasă, dacă e în stare<br>cu-al ţării Domn să se măsoare!<br>Răsplată mare îl aşteaptă<br>pe cel ce-nvinge-n luptă dreaptă!"<br>Atâta doar aprodul zise.<br>Mulţimea toată-ncremenise,<br>suflarea şi-o opri şi vântul.<br>Şi toţi tăcură ca mormântul.<br>Dar iată, prinde-un glas să zică:<br>"Eu îndrăznesc!" şi se ridică<br>un mândru cavaler în zale.<br>E-n floarea semeţiei sale,<br>frumos la chip ca o fecioară<br>Şi tânăr ca o primăvară.<br>Călare către Domn porneşte.<br>Pe frunte coifu-i străluceşte.<br>La scară, lancea-i scânteiază.<br>Din nou încremeneşte gloata.<br>De-ntrecere vitejii-s gata.<br>Cu lancea, unul către altul,<br>călare îşi pornesc asaltul.<br>Şi Ştefan ştie să abată<br>intâia lance-nverşunată.<br>A doua oară se-ntâlniră<br>Şi lăncile iar zăngăniră.<br>Pe Ştefan însă îl înfruntă<br>o lovitură şi mai cruntă<br>Şi-i greu să crezi! El se prăvale<br>cu stropi de purpură pe zale.<br>Un murmur de nemuţumire<br>străbate-ntreaga-nsufleţire.<br>Eroul cu al cărui nume<br>pe prunci puteau să-i înspăimânte<br>când îl rosteau, turcoiace mume,<br>acum de un copil înfrânt e!</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=79797" style="color:#000;text-decoration:none">Ci sprinten de pe calu-i sare<br>frumosul tânăr şi viteaz.<br>Privirile nu-i sunt amare<br>deşi-i curg lacrimi pe obraz.<br>În suflet nu-i mocneşte sfada<br>Şi negre gânduri nu-l mai rod.<br>El mâna-i albă ca zăpada<br>Şi-o-ntinde către Voievod<br>Şi-i spune: "Astăzi dau uitării<br>tot chinul ce l-am suferit<br>căci eu ruşinea-ntemniţării,<br>cu sânge azi, am ispăşit.<br>Dar fi-va ţie să se-nchine,<br>de-aci nainte viaţa mea<br>Şi jur că numai pentru tine<br>eu voi trăi, Măria-tal"<br>Un singur om, cel ce-nainte<br>privise-ntrecerea tăcut,<br>aceste ultime cuvinte<br>ce tâlc ascund, a priceput.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=79797" style="color:#000;text-decoration:none">(Sfârşitul părţii a treia şi cea din urmă)</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://poezii.citatepedia.ro/">poezie celebră</a> de <strong><a rel="author" href="http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Bogdan+Petriceicu+Hasdeu">Bogdan Petriceicu Hasdeu</a></strong></div>
| Module dinamice