Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
<div style="background:#fff;border:#bbb dashed 1px;padding:5px"><div style="margin:10px 0"><strong>Demonism</strong></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=62166" style="color:#000;text-decoration:none">O raclă mare-i lumea. Stele-s cuie <br>Bătute-n ea şi soarele-i fereasta <br>La temniţa vieţii. Prin el trece <br>Lumina frântă numai dintr-o lume,<br>Unde în loc de aer a un aur,<br>Topit şi transparent, mirositor<br>Şi cald. Câmpii albastre se întind, <br>A cerurilor câmpuri potolind <br>Vânăta lor dulceaţă sub suflarea <br>Acelui aer aurit.<br>Acolo stă la masa lungă, albă, <br>Bătrînul zeu cu barba de ninsoare <br>Şi din păhare nalte bea auroră<br>Cu spume de nori albi. Şi îngeri dulci <br>În haine de argint, frunţi ca ninsoarea, <br>Cu ochi albaştri cari lin lucesc <br>Şi-ntunecat în lumea cea solară,<br>Cu sânuri dulci, ca marmura de netezi, <br>Îi mângâi' barba lungă, -şi razim' capul <br>De umerii bătrâni cuprinşi de plete.<br>Şi colţuroasa-i roşie coronă,<br>De fulger împietrit, luceşte-n aer <br>Sălbatec. Iar un înger... cel mai blând, <br>Îngenuncheat 1-a lui picioare cintă<br>Pe arfa sa Şi aerul roşeste<br>De voluptatea cântecului său...<br>Nu credeţi cum că luna-i lună. Este <br>Fereasta cărei ziua-i zicem soare. <br>Când îngeri cântă de asupra raclei<br>În lumea cerurilor - ele-albesc <br>Şi nu mai pătrund raze aurite<br>Prin vechi oblon - ci raze de argint <br>Şi pe pământ ajung ţăndări duioase<br>Din cântecul frumos - dar numai ţăndări... <br>Ici în sicriu, sub cel capac albastru<br>Şi ţintuit şi ferecat cu stele,<br>Noi viermuim în mase în cadavrul <br>Cel negru de vechime şi uscat<br>Al vechiului pământ care ne naşte <br>Certându-ne-ntre noi, fiinţi ciudate, <br>Greţoase în deşărtăciunea lor.<br>Este un ce măreţ, în firea noastră, <br>Dar acel ceva nu din noi răsare. <br>O moştenim de la Titanul mort, <br>De la pământ, în care ne nutrim. <br>În moartea lui e ceva sfânt şi mare, <br>E o gândire-adâncă şi-ndrăzneaţă <br>Pentru ce el fu condamnat la moarte. <br>Viaţa noastră e o ironie,<br>Minciuna-i rădăcina ei. Dorinţa<br>De-a fi şi de-a avea singur tot ce este <br>Principiul e de înflorirea ei.<br>În van pământul mare ne-nspiră câteodată <br>Din sântul suc al stinsei sale vieţe<br>Gândiiri de-o nobilă, naltă răscoală: <br>Întoarcerea la fire şi dreptate.<br>Noi nu-l pricepem... o-ncercăm adese <br>Dar n-o putem Făcuţi suntem<br>După asemănarea-acelui mare <br>Puternic egoist, carele singur <br>Îmbrăcat în mărirea-i solitară <br>Ridică-n cer înnourata-i frunte. <br>În van voim a reintra-n natură, <br>În van voim a scutura din suflet <br>Dorinţa de mărire şi putere, <br>Dorinţa de a fi ca el în lume: <br>Unici. Şi această dorinţa, <br>Temei la state, naţiuni, şi cauza <br>Războaielor cumplite, care sunt <br>Paşii istoriei, acest e... răul.<br>Să nu ne înşelăm. Impulsul prim <br>La orice gând, la orişice voinţă, <br>La orice faptă-i răul. Însă <br>Atuncea când ne naştem, răsăriţi <br>Abia din carnea vechiului Titan,<br>Noi suntem buni - până suntem copii. <br>O binefacere ne dă pământul, <br>Nepreţuită-n duioşia ei,<br>El ne permite ca să ne întoarcem <br>Dup-o viaîă vană, zgomotoasă;<br>În sânul lui - în sânul lui şi-al păcii. <br>El ne-a şi pus, bătrân-duiosul tată,<br>Adânc în sufIet o dorinţă dulce<br>Şi de-ntrebăm aceast-enigmă scumpă<br>Ce însemnează şi dacă, voim<br>A o pricepe, ea răspunde: pace.<br>Da! pace căutăm fără s-o ştim.<br>Ce n-o luăm de la-nceput? De ce<br>O căutăm în luptă? Căci în lupte<br>Nu e decât victorie pe de o parte,<br>Cădere pe de alta - nedreptate.<br>Şi din viaţa noastră, -ntemeiată<br>Pe rău, şi pe nedrept,, şi pe minciună<br>Şi din stiinţa morţii - a renturnării<br>În corpul mort, din care am ieşit,<br>Se naste veşnica nefericire.<br>Suntem copii - etern nefericiţi.<br>Dar în zadar, căci suntem după chipul<br>Şi-asămănarea lui. Noi suntem răi<br>Fără de-a-avea puterea lui. Răi. putem fi<br>Mai ca şi el -- dară din neputinţă<br>Se naşte ironia vieţii noastre.<br>În van Titanul mort, ce ne-a născut<br>Binele ni-1 voieşte; în zadar<br>Cearcă-a vorbi cu noi în cugetări<br>Strălucitoare, varii, îmbălsămate,<br>În flori, în râuri, în glasul naturii-<br>Ce-i glasul lui, consilii vrea a da.<br>În van. Viaţa, sufletul, raţiunea<br>- Scânteia care o numim divină -<br>Ne face a ne înşăla asupra firii<br>Şi-a n-o-nţelege...<br>O, demon, demon! Abia-acum pricep<br>De ce-ai urcat adâncurile tale<br>Contra nălţimilor cereşti;<br>El a fost rău şi fiindcă răul<br>Puterea are de-a învinge... -nvinse.<br>Tu ai fost drept, de-aceea ai căzut.<br>Tu ai voit s-aduci dreptate-n lume<br>El e monarc şi nu vrea a cunoaşte<br>Decât voinţa-şi proprie şi-aceea<br>E rea. Tu ai crezut, o, demon,<br>Că în dreptate e putere. - Nu,<br>Dreptatea nu-i nimic făr de putere.<br>Cătat-ai aliaţi între titanii<br>Ce brăzdau caosu-n a lor [răscoală],<br>Ai înzestrat pământul cu gândiri,<br>L-ai înarmat cu argumente mari<br>Contra lui Ormuz.<br>Şi el ca tine a devenit rebel,<br>Se zvârcoli spre ceruri spre-a le sparge, <br>Mişcând aripile-i de munţi de piatră, <br>Puterea sa cumplita - contra lui. <br>Dar detunat el recăzu în caos <br>Cadavru viu. l-învăli într-o raclă <br>Albastră.<br>Titan bătrân, cu aspru păr de codri, <br>Plânge în veci pe creţii feţii sale <br>Fluvii de lacrimi. Las-aceea-i ca mort; <br>Uscat... stors de dureri este adâncu-i -<br>Şi de dureri a devenit granit.<br>A lui gândiri încremeniră reci<br>În fruntea sa de stânci şi deveniră: <br>Rozele dulci, rubine; foile, <br>Smaralde, iară crinii<br>Diamante. Sângele său<br>Se prefăcu în aur, iară muşchii <br>Se prefăcură în argint si fier. <br>Din carnea-i putrezită, din noroi<br>S-au născut viermii negrului cadavu: <br>Oamenii.<br>Spre a-1 batjocori până şi-n moarte <br>Ne-am născut noi, după ordin divin, <br>Făcuţi ca să-şi petreacă Dumnezeul <br>Bătrân cu comica-ne neputinţă,<br>Să râdă-n tunet de deşertăciunea <br>Viermilor cruzi, ce s-asamăn cu el, <br>Să poată zice-n cruntă ironie <br>Pământ rebel, iată copiii tăi!</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://poezii.citatepedia.ro/">poezie celebră</a> de <strong><a rel="author" href="http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Mihai+Eminescu">Mihai Eminescu</a></strong></div>
| Module dinamice