Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
<div style="background:#fff;border:#bbb dashed 1px;padding:5px"><div style="margin:10px 0"><strong>Cântec de jale</strong></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=388661" style="color:#000;text-decoration:none">Prietena care verzi flori flutură<br>Se joacă prin grădini mondene -<br>O! Cât străluceşte lângă tufele de tisă!<br>Gura de aur ce-mi atinge buza,<br>Şi răsună precum stelele răsună<br>Peste râul Kidron.<br>Dar stele nebuloasele se scufundă în câmpie,<br>Dansuri sălbatice, nesăbuite.<br>O! Prietena mea buzele tale<br>buze de rodie<br>Se coc pe-a gurii mele scoică de cristal.<br>Greu ne apasă<br>Auria tăcerea a câmpiei.<br>Spre cer se scurge sângele<br>Cel de Irod<br>Ucişi copii.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=388661" style="color:#000;text-decoration:none"></a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=388661" style="color:#000;text-decoration:none">Comentarii</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=388661" style="color:#000;text-decoration:none">În 1911, Trakl a scris prietenului Erhard Buschbeck despre această versiune a poemului "Cântec de jale": "Este mult mai bună această variantă decât originalul fiindcă aşa cum este ea acum este impersonală, şi era prea plină de mişcări şi gesturi". <br>Versiunea "originală" nu a fost păstrată. Nici versiunea actuală nu a fost publicată de Trakl atunci. Putem presupune că ea părea prea personală chiar pentru el. Poate că prea "plină", adică: prea ambalată cu materiale eterogene.<br>"Prietena" este numită, apoi adresată direct drept "prietena mea". "Gura", "buzele", "buze de rodie", "gură... scoică " apar în această ordine şi într-adevăr dau impresia unei mărturisiri personale, reprezentarea unei întâlniri a bărbatului şi a femeii într-o relaţie clară EU-TU!<br>Aceste imagini sunt încorporate în câmpuri de provenienţă diferite. "Verzi flori" "prin grădini mondene " şi "tufele de tisă" (garduri vii) se referă la un peisaj de parc, imaginea lui Kidron şi a legendei lui Herodot despre uciderea celor doi prunci evocă un context creştin. Tufele de tisă se găseau adesea în grădinile feudale, de exemplu pentru proiectarea labirinturilor. Valea Kidron separă Muntele Templului de Muntele Măslinilor din Ierusalim. Aici se află şi grădina Ghetsimani / Ghetsimani şi mormântul Mariei. Pârâul este astfel strâns legat de Patimile lui Hristos. În plus faţă de aceste două câmpuri de imagine legate de motivul grădinii (o dată cu grădinile cu "tufele de tisă", şi o dată în grădina Ghetsimani), apar sunete (de stele şi buze), precum şi mişcări ("stele nebuloasele se scufundă", "dansuri sălbatice şi nesăbuite"). Aici este locul viu de întâlnire dintre "prietenă" şi "eul meu". <br>Întâlnirea reală apare foarte stilizată în două scene caracteristice. Odată ca "Gura de aur ce-mi atinge buza" şi odată ca "buzele tale / buze de rodie // Se coc pe-a gurii mele scoică de cristal".</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://poezii.citatepedia.ro/">poezie clasică</a> de <strong><a rel="author" href="http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Georg+Trakl">Georg Trakl</a></strong> din <em><a href="http://surse.citatepedia.ro/din.php?a=Georg+Trakl&d=Versuri+-+traducere%2C+prefa%FE%E3+%BAi+comentarii+de+Christian+W.+Schenk">Versuri - traducere, prefaţă şi comentarii de Christian W. Schenk</a></em>, traducere de <a href="http://autori.citatepedia.ro/traduceri.php?a=Christian+W.+Schenk">Christian W. Schenk</a></div>
| Module dinamice