Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
<div style="background:#fff;border:#bbb dashed 1px;padding:5px"><div style="margin:10px 0"><strong>Unei trecătoare</strong></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=388647" style="color:#000;text-decoration:none">Aşa în trecere eu am văzut<br>O-nfăţişare dureroasă ce-a căzut,<br>Ea îmi păru cu mine rudă<br>De Dumnezeu adusă -<br>Dar a trecut şi-a dispărut.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=388647" style="color:#000;text-decoration:none">Aşa în trecere eu am văzut<br>O-nfăţişare dureroasă ce-a căzut,<br>Şi m-a lăsat înmărmurit,<br>De parc-aş fi recunoscut<br>Iubita ceea din trecut<br>De-ar fi aici, dar a tăcut. </a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=388647" style="color:#000;text-decoration:none"></a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=388647" style="color:#000;text-decoration:none">Comentarii</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=388647" style="color:#000;text-decoration:none">"Unei trecătoare" este o poezie mai puţin cunoscută a lui Georg Trakl, care nu a fost autorizată de el şi nici nu a fost introdusă în vreuna dintre cele două cărţi ale sale ("Poezii" şi "Sebastian în vis") cu toate că a apărut, totuşi, în 1909 în "Neuen Wiener Journal" nr. 5744 şi în nr. 242 din revista "Salzburger Volksblatt".<br>Trakl creează aici tema unei întâlniri întâmplătoare cu o persoană care este apoi stilizată o iubire inaccesibilă. <br>Spre deosebire de Petrarca, cel care a dezvoltat această temă ca model pentru literatura europeană în "Canzoniere", Trakl rămîne la o întâlnire care se încheie la timpul trecut şi relativizând în subjonctivul "de parcă". Această clasificare este întărită în mod semantic de definiţia "din trecut" şi de încălcarea trecutului simplu al întâlnirii prin recurgerea la "Iubita ceea din trecut / De-ar fi aici, dar a tăcut".<br>Motivul creştin sună la Trakl atunci când caracterizează "trecătoarea" ca pe "o înfăţişare dureroasă". Ne putem gândi la Gretchen (Margareta) în ruga către Maria, din Faust I: "Oh, tu înfăţişare dureroasă, apleacă-te asupra suferinţei mele!" Legătura religioasă este întărită de expresia "Ea îmi păru cu mine rudă / De Dumnezeu adusă". Dar mântuirea nu este realizată, presupusul salvator "a trecut şi a dispărut".<br>Cu siguranţă Trakl preia acest text din "A une passante" al lui Baudelaire din 1860, dar, în afară de titlu, la Trakl găsim prea puţin din poezia lui Baudelaire. Surprinzătoare, totuşi, este revenirea "douleur majestueuse" a lui Baudelaire în "O-nfăţişare dureroasă" - cu o schimbare clară a sensului de la sublimitate la supunere. La Baudelaire apariţia e "main fastueuse", la Trakl ea este doar o înfăţişare şi un trecut. Baudelaire alege forma sonetului şi, din punct de vedere al conţinutului, ea este modelul lui Petrarca, al designului poetic şi al unei relaţii neîmplinite (ca imagine centrală fiind ochii femeii).<br>Prin simplificarea biografiei s-ar putea ţine cont de faptul că numele mamei lui Trakl a fost Maria, guvernanta lui se numea Marie şi sora sa favorită se numea Margareta. <br>Trebuie remarcat faptul că romanul lui Wilhelm Jensen (1837 – 1911), "Gradiva", care a apărut pentru prima dată în "Neue Freie Presse" la Viena, în iulie 1902, a fost bine cunoscut în Austria având o temă asemănătoare - mai ales după interpretarea psihanalitică a textului de către Freud în 1907. Eseul despre interpretarea viselor abordează în romanul lui Jensen şi subordonează o tendinţă incestuoasă a scriitorului (Jensen) cu sora lui ( o interpretare fără substrat real). Trakl a cunoscut atât textul lui Freud1 cât şi romanul lui Jensen.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=388647" style="color:#000;text-decoration:none">NOTĂ</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=388647" style="color:#000;text-decoration:none">1 FREUD, SIGMUND ( 1856 -1939) – medic neuropsihiatru, fondator al şcolii psihologice de psihanaliză. Lucrări de profil ce introduc noi termeni.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://poezii.citatepedia.ro/">poezie</a> de <strong><a rel="author" href="http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Georg+Trakl">Georg Trakl</a></strong> din <em><a href="http://surse.citatepedia.ro/din.php?a=Georg+Trakl&d=Versuri+-+traducere%2C+prefa%FE%E3+%BAi+comentarii+de+Christian+W.+Schenk">Versuri - traducere, prefaţă şi comentarii de Christian W. Schenk</a></em>, traducere de <a href="http://autori.citatepedia.ro/traduceri.php?a=Christian+W.+Schenk">Christian W. Schenk</a></div>
| Module dinamice