Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
<div style="background:#fff;border:#bbb dashed 1px;padding:5px"><div style="margin:10px 0"><strong>Spre seară a mea inimă</strong></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=388618" style="color:#000;text-decoration:none">Seara se-aude al liliecilor ţipăt.<br>Doi murgi aleargă pe-o câmpie.<br>Arţarul roşu foşneşte.<br>Călătorului i-apare-n drum o tavernă mică.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=388618" style="color:#000;text-decoration:none">Gustoase-s nucile şi tulburelul.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=388618" style="color:#000;text-decoration:none">Minunat: să te clatini în pădurea amurgită beat.<br>Prin ramuri negre dureroase clopote răsună.<br>Pe frunte picură roua.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=388618" style="color:#000;text-decoration:none"><br>Comentarii</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=388618" style="color:#000;text-decoration:none">Titlul sugerează cântecele religioase sau o rugăciune, cum ar fi rugăciunea introductivă în "Confesiunile" lui Augustin cu fraza "et inquietum est cor nostrum, donec requiescat in te"(şi neliniştită este inima noastră pînă nu se odihneşte în tine – trad. I. D.). <br>Dar această rugăciune pioasă este imediat ruptă de la primul vers în care "Seara se-aude al liliecilor ţipăt" şi in următorul vers, "Doi murgi aleargă pe-o câmpie". Ambele imagini, pe care, dacă le luăm din punct de vedere mitologic şi religios, sunt mai mult asociate cu seducţia şi suferinţa psihică. Astfel, al treilea călăreţ apocaliptic stă pe un corb în Apocalipsa lui Ioan, care poartă înţelesuri de devalorizare de seducţie. <br>Corespondând celui de-a treilea vers "arţarul roşu", care apare doar ca o imagine de toamnă, într-o propoziţie foarte scurtă, ea pare destul de ameninţătoare. Această interpretare este susţinută de "Călătorul" care se refugiază în versul următor într-o "tavernă mică" şi acolo se desfată cu vin şi nuci verzi. Anotimpul este, ca de obicei la Trakl, toamna. Dar o toamnă iritantă, predestinată, parcă, spre a se îmbăta. "Minunat" este acest lucru şi adjectivul trebuie luat ad literam cu două cuvinte, cu referire la "Domnul". În contextul unui poem care, în titlu, sună a rugăciune, mesajul devine ambiguu. "Domnul" este mai probabil Dionysos şi nu Domnul(Dumnezeul) lui Augustin. Dar această impresie ambiguă este imediat retrasă. "Dureroase clopote răsună", propria tradiţie religioasă se anunţă deîndată cu pretenţiile ei, dar ea poate şi promite. <br>Beţivul pare, dacă transpunem imaginea în concret, situat sub copaci în pădure, cu picături de rouă pe faţă. Dimineaţă în rouă? Apoi "clopotele" pot fi atribuite şi clopotelor serii. <br>Cu toate acestea tensiunea de bază a poeziei dintre mesajul creştin, vitalitatea şi beţia pot rămâne, de asemenea, ca şi "clopote de seara". "Cântecul beat" din Zarathustra lui Nietzsche se pare a fi fostbine cunoscut de Trakl. Totuşi apropierile literale par a fi slabe, "inima", "vinul", "clopotele", "roua" - nu se apropie de textul mai sus amintit a lui Nietsche.<br>Textul a fost scris în septembrie / octombrie 1912, probabil în Innsbruck. Trakl l-a introdus în volumul său "Poezii". Se pare, a fi fost important pentru el, chiar dacă sensul poate fi dificil de înţeles.. Într-o scrisoare adresată lui Erhard Buschbeck de la Innsbruck, la mijlocul lunii octombrie 1912, Trakl scrie: "Vinul era minunat, ţigările rafinate, temperamentul dionisiac şi drumul greoi, dimineaţa neruşinată, capul plin de durere!"</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://poezii.citatepedia.ro/">poezie</a> de <strong><a rel="author" href="http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Georg+Trakl">Georg Trakl</a></strong> din <em><a href="http://surse.citatepedia.ro/din.php?a=Georg+Trakl&d=Versuri+-+traducere%2C+prefa%FE%E3+%BAi+comentarii+de+Christian+W.+Schenk">Versuri - traducere, prefaţă şi comentarii de Christian W. Schenk</a></em>, traducere de <a href="http://autori.citatepedia.ro/traduceri.php?a=Christian+W.+Schenk">Christian W. Schenk</a></div>
| Module dinamice