Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
<div style="background:#fff;border:#bbb dashed 1px;padding:5px"><div style="margin:10px 0"><strong>Cântecul unei mierle captive</strong></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=388605" style="color:#000;text-decoration:none">Lui Ludwig von Ficker</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=388605" style="color:#000;text-decoration:none">Întunecată suflare în ramuri verzi.<br>Floricele albastre împresoară făptura<br>Singuraticului, pasul auriu<br>Murind sub pomul de măslin.<br>Fâlfâie cu bete aripi noaptea.<br>Atât de tăcută sângerează smerenia,<br>Rouă ce picură-ncet de pe spinu-nflorit.<br>Luminoasele braţe se-ndură,<br>Cuprind o inimă frântă.<br>________________________</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=388605" style="color:#000;text-decoration:none">Comentarii</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=388605" style="color:#000;text-decoration:none">Textul este dedicat lui Ludwig von Ficker, editorul revistei "Brenner", în care au apărut în mod repetat poeziile lui Trakl. Ficker a fost prietenul şi promotorul lui Georg Trakl. "Cântecul unei mierle captive" a fost probabil scrisă în a doua jumătate a lunii aprilie 1914, la Innsbruck, unde a trăit Ficker şi unde Trakl a fost un oaspete frecvent. De la sfârşitul lunii aprilie Trakl a trăit în Hohenburg, lângă Innsbruck, la Rudolf von Ficker, un frate al lui Ludwig von Ficker, critic şi istoric muzical.<br>Motivul mierlei apare în multe dintre textele lui Trakl, ca de altfel şi în literatura timpului. Povestirea lui Robert Musil "Mierla", în care este prelucrată de asemenea o experienţă din primul război mondial, este menţionată ca fiind reprezentativă.<br>Mierlele au devenit importante în istoria culturală a acelor vremuri, pe de o parte datorită ciripitului extrem de melodios cât şi datorită culorii extreme a penajului lor, albastru-negru, care în concepţia noastră apar numai la păsările care nu sunt dotate cu acest "dar muzical" şi pentru că aceste păsări sunt asociate cu magie/vrăjitorie. Mierlele au fost ţinute ca păsări de casă până în secolul al XX-lea. Ele sunt iniţial locuitoare ale pădurii şi preferă locurile de cuibărit semi-întunecate în ramuri veşnic verzi.<br>În această poezie întâlnim din nou "făpturi singuratice", ca în "Ora de durere" strâns legate de "pasul" (un motiv similar ca în "Seară de toamnă"). Pasul este acum "auriu", nu "negru". În plus, apare culoarea albastră, care se apropie de vecinătatea picturii religioase, în special a iconografia Fecioarei Maria. Legat de imaginea măslinului, este evocată povestea suferinţei lui Isus, la care se adaugă "umilinţă" şi "Rouă ce picură-ncet de pe spinu-nflorit".<br>Imaginea mierlei revine abia percepută în imaginea de noapte: "Fâlfâie cu bete aripi noaptea". Tema cântecului din titlul poeziei nu poate fi găsită în poem, "Suflarea" şi "Atât de tăcută sângerează smerenia" sunt relativ îndepărtate direct de "cântec". Dar titlul şi poemul în sine rămân enigmatice, chiar dacă motivele şi sunetele sunt familiare din celelalte lucrări ale lui Trakl. Se poate imagina un amănunt biografic, Trakl locuind un timp la Rudolf von Ficker, criticul şi istoricul muzical.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://poezii.citatepedia.ro/">poezie</a> de <strong><a rel="author" href="http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Georg+Trakl">Georg Trakl</a></strong> din <em><a href="http://surse.citatepedia.ro/din.php?a=Georg+Trakl&d=Versuri+-+traducere%2C+prefa%FE%E3+%BAi+comentarii+de+Christian+W.+Schenk">Versuri - traducere, prefaţă şi comentarii de Christian W. Schenk</a></em>, traducere de <a href="http://autori.citatepedia.ro/traduceri.php?a=Christian+W.+Schenk">Christian W. Schenk</a></div>
| Module dinamice