Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
<div style="background:#fff;border:#bbb dashed 1px;padding:5px"><div style="margin:10px 0"><strong>Caii</strong></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=377446" style="color:#000;text-decoration:none">Abia trecuseră douăsprezece luni de la<br>Războiul de şapte zile care-adormise lumea,<br>Era după căderea serii, când au apărut năstruşnicii cai.<br>Noi deja făcuserăm legământ cu tăcerea,<br>În primele câteva zile totul era atât de-încremenit...<br>Ne-ascultam respiraţia şi eram îngroziţi.<br>A doua zi<br>Radioul a amuţit; am căutat pe toate frecvenţele; nici un răspuns.<br>A treia zi o navă de război a trecut prin faţa noastră spre nord,<br>Grămezile de cadavre umpleau puntea. A şasea zi<br>Un avion a plonjat pe deasupra noastră-n mare. Apoi, linişte.<br>Ştiri de nicăieri:<br>Şi totuşi radiourile erau acolo, în colţurile bucătăriilor noastre,<br>Încă deschise-n milioane de încăperi din întrega lume.<br>Dar astăzi dacă ele-ar trebui să retransmită,<br>Dacă pe neaşteptate ar trebui să vorbească iarăşi,<br>Noi am refuza să le-ascultăm, nu le-am permite să învie<br>Vechea lume cu toată răutatea ei, lume care şi-a înghiţit, hulpav, <br>Într-o secundă, copii. Asta nu se va mai întâmpla încă o dată.<br>Uneori ne gândim la naţiunile cufundate-n somn adânc,<br>Chircite-într-o durere surdă şi impenetrabilă,<br>Şi stranietatea gândului ne copleşeşte.<br>Tractoarele zac, fierătănii moarte, pe ogoarele noastre; seara<br>Par nişte solzoşi monştri marini la pândă, în aşteptare.<br>Le abandonăm unde sunt, în rugină:<br>"Se vor descompune şi vor redeveni ţărână."<br>Înjugăm din nou boii la plugul ruginit,<br>Demult uitat şi nefolosit. Ne-am întors<br>Departe în trecut, pe pământul strămoşilor.<br>Şi atunci, în seara aceea<br>De vară târzie, au apărut năstruşnicii cai.<br>Am auzit un duduit îndepărtat pe drum,<br>Un ropot care se apropia; linişte, iarăşi ropot,<br>Care-apropiindu-se de-ocol se transforma-n tunet. <br>Le-am văzut capetele<br>Asemeni unui talaz venind spre ţărm, ni se făcuse teamă.<br>Noi ne vânduserăm caii demult, pe vremea bunicilor,<br>Să cumpărăm tractoare. Acum ni se păreau străini şi stranii,<br>Căzuţi parcă de pe stema unor legendare scuturi<br>Sau din vechile picturi ale cărţilor cu cavaleri. <br>Nu îndrăzneam să ne-apropiem. Însă ei aşteptau<br>Timizi şi dârji, trimişi parcă de-o poruncă <br>De la-începuturile lumii să afle unde şi cum ne-am rătăcit <br>De ei, de tovarăşii noştri de odinioară. <br>La început nu ne-a trecut deloc prin gând <br>Că erau făpturi care puteau fi stăpânite cu folos. <br>Printre ei erau şi câţiva mânji <br>Fătaţi undeva-n pustietatea-acestei lumi sparte,<br>Fragezi şi fragili, venind parcă din propriul lor Eden.<br>De-atunci ei trag la plugurile noastre şi duc poveri,<br>Iar libera şi voluntara lor servitudine ne străpunge inimile.<br>Viaţa noastră s-a schimbat; sosirea lor e începutul nostru.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=377446" style="color:#000;text-decoration:none"><br>NB. <br>T. S. Eliot, laureat al premiului Nobel, care i-a editat lui Edwin Muir un volum de poezii, face următoarea<br>remarcă referitoare la textul de mai sus: "această mare şi înfiorătoare poezie a erei nucleare."</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://poezii.citatepedia.ro/">poezie</a> de <strong><a rel="author" href="http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Edwin+Muir%2C1887-1959">Edwin Muir,1887-1959</a></strong>, traducere de <a href="http://autori.citatepedia.ro/traduceri.php?a=Petru+Dimofte">Petru Dimofte</a></div>
| Module dinamice