Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
<div style="background:#fff;border:#bbb dashed 1px;padding:5px"><div style="margin:10px 0"><strong>O, cer senin</strong></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=269792" style="color:#000;text-decoration:none">O, cer senin,<br>tu nu eşti zeu,<br>dar poţi să te cobori în noi cu-aliură înzeită<br>tu eşti ocean fără de fund murmurând înseninări,<br>sau eşti cineva care vrei să ne încurajezi zborurile<br>şi să ne-nalţi mai presus decât tine;<br>tu, pasăre albastră cu penaj înstelat,<br>ritmând în zbor muzica norilor,<br>ecran uriaş pe care zodiile ne proiectează,<br>glumind sau nu, umbrele viitorului,<br>ale fiinţei şi nefiinţei.- ale bucuriilor şi ale suferinţelor;<br>o, cerule senin şi înalt,<br>iată-mă, ameţesc privindu-te până la lacrimi,<br>ameţesc de albastrul tău, de aurorele tale boreale<br>dansând graţios cu fluturări de draperii policrome<br>în care îmi scald spre purificare gândurile,<br>limpezindu-mi faţa de lacrimi şi sufletul tot -<br>o, cerule nesfârşit, cer nestatornic,<br>cu încruntări cenuşii uneori,<br>alteori cu franjuri negre de doliu,<br>vorbind în tunete şi scuipând peste noi fulgere,<br>certând mânios pământul cu bice de foc,<br>fără să-ţi mai răspundă cineva cu săgeţi<br>trase în carele norilor tăi;<br>cer cumplit, cer îngândurat de suferinţele noastre,<br>tulburat adesea<br>de furtunile noastre exterioare ori invizibile,<br>dar iarăşi senin când sufletul nostru liniştit e ca tine -<br>atunci în lumina şi-n adâncimea ta mă-nalţ, încălzindu-mă,<br>în tăcerea razelor tale blajine.<br>Ochi albastru al Universului,<br>cer senin, cer omenesc,<br>eşti tu oare ordinatorul din transcendentul astral?<br>Eşti tu măreaţa cortină care ascunzi sfinţenia lumii de dincolo?<br>Eşti tu computerul uriaş, cristalin, care ne înregistrezi<br>toate faptele noastre trecute - bune şi rele -<br>programând pe cele viitoare, cum astrologii încă mai cred<br>şi cum noi încercăm temerari să te programăm,<br>parcelându-te în zborul năzuinţelor noastre<br>infinite ca întinderea ta?<br>Eşti tu o poartă spre eternitate?<br>Sau... nimic din toate-acestea...<br>O, cerule senin, oglindă a gândului meu,<br>aburit de norii durerilor mele,<br>drum de extaz al viitorului terestru şi extraterestru,<br>mormânt de zei şi monument de speranţe,<br>leagăn de cristal al cutezanţei omeneşti,<br>trăiesc sub clopotul tău albastru cu limbă de soare,<br>muncesc vibrând pe hotarele viselor noastre albastre,<br>pe care le mângâi cu flăcările muzicii tale albastre,<br>în albastrul binecuvântărilor largi,<br>nesfârşit de albastre...</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://poezii.citatepedia.ro/">poezie</a> de <strong><a rel="author" href="http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Cristian+Petru+Balan">Cristian Petru Balan</a></strong></div>
| Module dinamice