Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
<div style="background:#fff;border:#bbb dashed 1px;padding:5px"><div style="margin:10px 0"><strong>Ferice de cei cu inima...</strong></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://www.citatepedia.ro/comentarii.php?id=269014" style="color:#000;text-decoration:none">Ferice de cei ce nu au simtit,<br>colt de inima, sfasiata.<br>Sfasiata de dintii reci ai fiarei,<br>ce a venit sa-ti fure, o parte<br>din inima.<br>Ferice de cei ce nu au trait,<br>durerea atat mare, in trup.<br>In trup sa-ti apese un fierastrau<br>rece, impartind iubirea in doua.<br>O bucata din tine sa urce spre<br>cer, si tu sa privesti neputincios<br>la ea.<br>Sa o conduci pe ultimul drum,<br>cu lacrima si floare, si sa vorbesti<br>cu celalta ramasa, inecata in potop<br>de suspine.<br>In suspine far' de raspuns si intrebare,<br>doar cu lumina si puterea, lui Dumnezeu.<br>Ferice de cei ce nu au trecut prin<br>marea de gheata, sparta doar cu <br>sufletul ingenunchiat, si lacrimi cat roua<br>pe frunze.<br>Ferice de cei ce nu au vazut perdele negre<br>in ochii lor, cand soarele varsa cupe cu aur.<br>Ferice de cei ce nu au facut din marginea<br>patului, un leagan in fiecare dimineata si <br>seara, sa-si legene sufletul, frant.<br>Ferice de cei ce nu au primit un crivat<br>in fata, in mijloc de vara, cand bucata <br>din tine, era inghetata in bratele tale,<br>si tu plangeai pe ea.<br>Ferice de cei ce nu stiu cum este sa ai,<br>ochii vesteji, si tulburi, de parca o sabie<br>a trecut cu toata toamna, prin ei.<br>Ferice de cei ce nu au lasat mainile <br>in poala, grele cat pietrele de rau,<br>ce se frecau una de alta, din zori <br>si pana in seara, de atata dor.<br>Ferice de cei ce nu au avut palme reci<br>si fierbinti, cum sunt potcoavele de cal,<br>cu care sa se loveasca in cap, din prea<br>multa pierdere si intuneric, stapan in ei.<br>Ferice de cei ce nu stiu drumul spre <br>locul de veci, unde urmeaza sa-si ingroape<br>o parte din inima.<br>Ferice de talpile ce nu ating potecile,<br>pline cu floare, si-un pamant in care,<br>stau sufletele tuturor adormitilor,<br>sarutati si imbratisati, doar de radacinile<br>pomilor, tineri si batrani.<br>Ferice de picioarele celor care,<br>nu stiu cum este sa nu poti merge,<br>chiar daca ai un sange in vene,<br>chiar daca ai toate degetele,<br>tu cersesti, carje si mila lui Dumnezeu.<br>Cersesti putere sa poti indura frigul<br>din oase, umerii plini de zapada pribegiei,<br>ce te apasa.<br>Ferice de cei ce nu au simtit,<br>promoroaca si turturi de gheata,<br>in inima lor, zi de zi, noapte de <br>noapte, din prea multa singuratate.<br>Ferice de cei ce nu au vorbit singuri<br>pe strada, din prea multa durere si dor.<br>Ferice de cei ce nu si-au dorit sa moara<br>niciodata, din prea multa durere,<br>ori in locul celor condusi pe ultimul<br>drum, zambind ori cu un ochi deschis.<br>Ferice de cei ce traiesc si acum,<br>far'de o inima intreaga, doar cu <br>lumina iubirii, si Dumnezeu.<br>Ferice de cei ce iubesc!<br>Aceasta este forta ce ajuta inima,<br>sa supravietuiasca, in viata asta,<br>plina de durere, si mister.<br>Iubeste, si poti trece peste orice!<br>Iubirea, este Dumnezeu!<br>Fotografia postată de Noapte Argintie.</a></div><div style="margin:10px 0"><a href="http://poezii.citatepedia.ro/">poezie</a> de <strong><a rel="author" href="http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Adelina+Cojocaru">Adelina Cojocaru</a></strong></div>
| Module dinamice