In vino
moto: Damigeană, damigeană
Bucuria mea de-plină
N-ai nici merit, n-ai nici vină
Când e vinul pe sprânceană
----------
Între acru și amar
Mai turnați-mi un pahar
Mâna cât se mai îndură,
Să-l mai ducă pân-la gură
Viață, viață grea potecă
Totu-i doar o ipotecă
Pe sudorile de mâine
Și bucata mea de pâine.
poezie de Ion Untaru din Locuiesc într-o lacrimă suspendată (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.