Pădurea de semne
Și e atâta pădure de semne
În care nu mai cresc lemne
Ci doar atribute votive
Din care-ai să-ți faci iar motive
Florale pe umeri de nuferi
Și plângi când nu poți să mai suferi
Eterul din ochii limpizi
Ca două păstăi de guvizi
Pescuiți pe înserate
În două bălți ipotecate
Între viață și-ntre somn
Cu o aripă de domn
poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.