Apocalipsa vine din noi
Gura
mea
îți
spune
Cât
de
mult
te iubesc
O
mereu
disponibila
mea
țară
Iar
o
mână
îți
buzunărește
munții
și
marea
cea
întunecată
Apoi
aceeași gură
îți mărturisește
Cât
de
dor
mi-e
De
sufletul tău
Infinit
de
gingaș
Și
cealaltă mână
ia
îmbucătură
De la
gura copiilor
și
a
bătrânilor tăi
Nu-i
așa
Ce nevoie
mai
este
și
de
Ăștia
Când
Apocalipsa
ne
bate
în
geam
24
de
ore
pe
zi
poezie de Costel Zăgan din Poeme infracționale (16 mai 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.