Poemul IV
În inima verii
dimineața este cuprinsă de furtună.
Norii trec ca batiste albe de "adio";
vântul călătorind, îi flutură în mâinile sale.
Inima infinită a vântului
pulsând deasupra iubirii noastre tandre.
Orchestral și divin, răsunătoare printre copaci
ca o limbă bogată în războaie și cântece.
Vânt ce înlătură frunzele moarte cu o atingere rapidă
și îndoaie săgețile pulsânde ale păsărilor.
Vânt ce-o răstoarnă pe ea în valul fără de stropi
și-n substanța fără de povară, și-n flăcări aplecate...
Din abundență, săruturile ei sparg și afundă,
asaltate la porțile vântului de vară.
poezie celebră de Pablo Neruda din Douăzeci de poeme de iubire și un cântec de disperare, traducere de Ionuț Popa
Adăugat de Ionuț Popa
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba spaniolă. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Es.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Cartea "World's End Paperback" de Pablo Neruda este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre viteză
- poezii despre sărut
- poezii despre război
- poezii despre păsări
- poezii despre poezie
- poezii despre nori
- poezii despre mâini
- poezii despre muzică
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultimele zile au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.