Fără supărare
Lacrimi ale ochilor, dureri ale năpăstuiților,
Nenorociri neluate-n seamă și plânset fără de culoare.
Nu vrea nimic, nimic nu cere, deși nu e nepăsător,
Și e mâhnit dacă e liber, mâhnit când e în închisoare.
Amară-i vremea; noaptea e-atât de neagră
Că nu te-înduri să scoți un orb pe stradă
Cei tari se odihnesc; neputincioșii
Stăpâni sunt pe putere.
Lângă-al reginei scaun stă regele-n picioare.
Surâsuri și suspine, blesteme, putrezesc
În gura celor muți, în ochii celor lași.
Nu vă atingeți! Totu-i aprins și totul arde!
Mâinile
Le-aveți făcute pentru buzunare,
Și pentru frunți.
*
O umbră...
Nefericirea lumii-ntregi...
Deasupra ei iubirea mea
Ca o sălbăticiune crudă,
Goală.
poezie celebră de Paul Eluard, traducere de Virgil Teodorescu
Adăugat de angel.demon
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.