La ceas târziu
La ceas târziu, trecut de unu
marți, decembrie întâi
mi-atârn cu noaptea de lămâi
întâi clopul și apoi zăbunul
Reverberează lung ecoul
ca o feștilă somnolentă
un iz dulceag de fân și mentă
îmi îndulcește blând hubloul
Muze sau himere, fente
fac luând în stăpânire
lumile cu mii de fire
bărăganele tangente
Și totuși lent o reverie
Îmi cucerește ambientul
pe care iată n-am talentul
să îl transpun în poezie
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.