Ultimul acord de baiaderă
Bastonul, pălăria, o plimbare
Prin anii răvășiți de întrebări
Cavalerii nopților, călări
Pe ulițele strâmte, fiecare
Albastru fulger cade și despică
O cremene ce închidea un drum
Amândoi văzurăm și tăcum
Frumusețea florii de sipică
Ești mai bogat dar nu trimiți misive
Deși atent, ți le-aș citi pe față
În ochii tăi aceeași dimineață
Cu vechi accente grave, depresive
Și lumea-ntreagă doar o cușcă
Pe care noi, furnici mărunte
Urcăm în spate câte-un munte
În uniforme cu vipușcă
Ori cușca, doar o strâmtă sferă
Cu energii necunoscute
Un labrint pus să derute
Ultimul acord de baiaderă
poezie de Ion Untaru (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.